Despre etiologia stenozelor congenitale ale conductului auditiv extern. Consideraţii pe marginea unui caz clinic
D.C. Gheorghe , A. Zamfir-Chiru-Anton2
1. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” București, UMF „Carol Davila”,
2. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „G. Alexandrescu”, București
Corespondență: D.C. Gheorghe, e-mail: gheorghe.dancristian@gmail.com
Stenozele de CAE sunt manifestări clinice frecvent asociate unor sindroame (de ex: Down, Goldenhaar). Obiective. Prezentarea unui caz clinic particular fără alte simptome decât existența unei stenoze de conduct auditiv extern bilaterală, de tip osos, și discutarea cauzelor și implicațiilor sale. Material. Pacient internat în clinica ORL pentru hipoacuzie recent debutată, fără alte acuze preexistente. Rezultate. Imagistica demonstrează ocluzia osoasă bilaterală a conductelor auditive externe, cu aspect relativ simetric și ocluzia spațiului aerian latero-timpanic de partea stângă. Concluzii. Osteoamele/exostozele de CAE bilaterale reprezintă o patologie rară, în absența unor sindroame genetice. Existența lor presupune existența unor anomalii de dezvoltare embriologică congenitală și capacitatea de adaptare a epidermului local pentru un clearance epidermic eficient în condiții dificile.Cuvinte-cheie: stenoză de conduct auditiv extern, osteom, exostoză
Cilindroma of the external auditory canal and the middle ear. Case report
Luminița Rădulescu, Cristian Mârțu, Dan Mârțu, Sebastian Cozma
University of Medicine and Pharmacy “ Gr. T. Popa”
Cilindroma is a rare malignant tumour originating from minor or major salivary glands but also from lacrimal glands, tracheobronchial tree, esophagus or external auditory canal. Location in the external auditory canal is exceptionally rare. Highly invasive perineural behavioural alongside with their location in the ear makes the surgery to be extremely difficult given the richness of the temporal bone anatomy. We present a case of an external auditory canal cilindroma with invasion of the middle ear in a 42-year-old female and a review of the medical literature on this subject.Keywords: ear, malignant tumour
Peripheral facial palsy and otomastoidian pathology
Prof. Gheorghe Ionel Comsa
ENT Clinic Constanta
Peripheral facial paralysis is closely linked to the pathology of the ear. Motor deficit of the mimic muscles of the affected side gives aesthetic and dynamic problems and affects chewing and articulate speech. The injury does not affect only the main trunk of the nerve but also its branches, with impact on salivation and tears secretion, as well as taste. The nerve can be damaged by trauma or diseases of the ear, such as birth defects, acute and chronic inflammation and tumour compression. The diagnosis based on signs of paralysis envisages establishing cause and involvement of the ear structures in facial nerve damage. We see many situations: from oedema compression on nerve in the Fallopian channel, to nerve denudation due to its direct compression or transection. ENT careful examination, supplemented with laboratory and imaging investigations will determine the cause and level of functional impairment. Therapeutic approach begins with solving the cause, medical or surgical, completed with functional and aesthetic rehabilitation measures. If necessary, the nerve totally compromised can be functionally refilled by nerve anastomosis.Keywords: peripheral facial palsy, otic pathology, diagnosis, treatment
Tratamentul chirurgical al paraliziei faciale
Cristian Mârțu1,2, Sebastian Cozma1,2, Dan Mârțu1,2, Luminița Rădulescu1,2
1. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași, România
2. Clinica ORL, Spitalul Clinic de Recuperare, Iași, România
Nervul facial este un nerv complex, cu fibre motorii, senzoriale, vegetative şi senzitive. Afectarea sa determină sechele importante ce se reflectă și în viața socială a persoanei. Rezolvarea chirurgicală a paraliziei faciale presupune un diagnostic etiologic și topografic exact și, de asemenea, o echipă antrenată. Prezentăm 8 pacienți cu paralizie facială unilaterală de cauză infecțioasă şi traumatică. Diagnosticul etiologic şi topografic a fost pus pe baza anamnezei, examenului clinic, imagistic (CT) și a testelor electrofiziologice. Tratamentul a fost chirurgical în toate cazurile cu evoluție postoperatorie favorabilă. Rezultatele au fost influențate de cauza care a declanșat paralizia (cele posttraumatice răspund mai greu la tratament), de distanța în timp între momentul apariției paraliziei și momentul intervenției chirurgicale, precum și de gradul paraliziei pe scara House-Brackman. Aceste observaţii ne permit să considerăm acești factori ca fiind importanți în aprecierea prognosticului.Cuvinte-cheie: nerv facial, paralizie, tratament
Paralizia facială posttraumatică, de la medicina experimentală la practica clinică
Silviu Albu
prof. ORL, Facultatea de Medicină Dentară UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Clinica ORL, Spitalul CF Cluj-Napoca
Momentul optim pentru explorarea chirurgicală a pacienților cu paralizie facială posttraumatică este în prezent controversat. Acest studiu analizează rezultatele finale ale funcției nervului facial la pacienții cu leziuni traumatice intratemporale ale nervului facial, în funcție de calendarul de explorare chirurgicală. Metode. Am realizat un studiu retrospectiv între 1996 și 2015 pe 48 de pacienți cu paralizie completă a nervului facial, cauzată de fracturi ale osului temporal. Pacienții au fost împărțiți în trei grupuri, în funcție de tipul de traumatism. Singura diferență între pacienții din fiecare grup a fost momentul intervenției chirurgicale. Caracteristicile evaluate în studiu au fost tipul de traumatism, situsul anatomic al leziunii nervului facial, momentul intervenției chirurgicale, abordul chirurgical și gradul de recuperare a funcției nervului facial. Rezultate. Câștigurile funcţionale finale la pacienţii operați precoce au fost de 3,5 ± 0,43 pe scara House-Brackmann (HB). Rezultatul la pacienții operați tardiv au fost 2,2 ± 0,41 pe scara HB, iar cel la pacienții neoperați a fost de 2 ± 0,54 pe scara HB. Concluzie. Acest studiu a demonstrat că unii pacienți cu paralizie posttraumatică facială au recăpătat o funcție facială rezonabilă după intervenţia chirurgicală precoce. Explorarea tardivă nu este asociată cu rezultate pozitive, indiferent de tipul de fracturi temporale sau situsul leziunii nervoase. Nu este o diferență funcțională între intervenția tardivă și tratamentul conservator. Sunt prezentate rezultate experimentale și clinice ale noilor metode de abord farmacologic în leziunile posttraumatice ale facialului, precum celulele stem, factori de creștere nervoasă, hormoni, stimulare electrică.Cuvinte-cheie: paralizie facială, traumatism stâncă temporală, momentul intervenției chirurgicale
The neurovascular conflict of VIIIth cranial nerve – origin of otoneurological syndroms
Sebastian Cozma1,2, Luminița Rădulescu1,3, Danisia Haba1,4, Cristian Mârțu1,3, Oana Bitere2, Corina Dima-Cozma1,5
1. University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa” Iași
2. Audiology and Vestibulogy Department, Clinical Rehabilitation Hospital Iași
3. ENT Clinic, Clinical Rehabilitation Hospital Iași
4. Radiology Department, Clinical Emergency Hospital ”Prof. Dr. N. Oblu”, Iași
5. Cardiovascular Rehabilitation Clinic, Clinical Rehabilitation Hospital Iași
Hearing and balance disorders can have multiple causes, generating various otoneurological clinical symptomatology, sometimes severe, characteristic aspect of the crisis being the recurrence. The neurovascular conflict between the cochleovestibular nerve (VIII) with one of the arteries of the ponto-cerebellar space represents one of the pathological conditions which expresses itself through impaired hearing and/or balance and which is often ignored. The overall symptomatology takes usually the clinical form of peripheral lesions of auditory or vestibular system: tinnitus, hearing loss, vertigo and other balance disorders. The main objectives of the paper are the presentation of conclusions of a literature review, focusing on the types of neurovascular conflict and their relations with encountered clinical symptomatic aspects and discuss current therapeutic possibilities and results. The main imagistic diagnostic criteria for nuclear magnetic resonance are discussed in detail, representing key elements to identify this particular cause of otoneurological syndromes. In addition to imaging, electrophysiological methods for assessing hearing and vestibular system have the advantage that they can be used both in the diagnosis of disease and in intraoperatory monitoring in cases with surgical indication for vascular decompression.Keywords: neurovascular conflict, cochleovestibular nerve, tinnitus, vertigo, hearing loss
General principles in trigeminal neuralgia
E. Parlea1, M. Georgescu2, R. Calarasu3 , Mihaela Ceptureanu, Andreea Marinescu
1. M.D, Ph.D, ENT Department, Institute of Clinical Oncology Bucharest
2. M.D, Ph.D, University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Institute of Phono-Audiology and ENT Functional Surgery
3. M.D, Ph.D, University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”
Trigeminal neuralgia (Fothergill disease or tic douloureux) is a chronic pain condition, rarely found, but very specific as typology, intensity and pain irradiation, that affect the 5th cranial nerve; most often, the syndrome is caused by a vessel compression on V2 or V3 branches of trigeminal nerve, near the Gasserian ganglion. The aim of this paper is, on one hand, to emphasize the clinical diagnosis criteria for “classic” trigeminal neuralgia (TN1): shooting or electric shock-like pain, that lasts from a few seconds to as long as two minute per episode, and for “atypical’’ trigeminal neuralgia (TN2): constant aching or stubbing pain, with neurological deficit, secondary to another disease, and, on the other hand, to evaluate the efficiency of medical treatment (first line- antiseizure medication like carbamazepine or oxcarbazepine, generally effective in treating TN1 but often less effective in TN2), by pointing out the existing clinical trials. Finally, possible options for surgical treatment are discussed (microvascular decompression, gamma radiosurgery, or percutaneous radiofrequency thermorhyzotomy), and complementary therapies.Keywords: “classic” trigeminal neuralgia, shooting-like pain, neurological deficit, carbamazepine, microvascular decompression, stereotactic radiosurger
Diagnostic confusions in paediatric respiratory pathology. Case report
A. Zamfir-Chiru-Anton1, D.C. Gheorghe2
1. Clinical Emergengy Hospital for Children “G. Alexandrescu”
2. Clinical Emergengy Hospital for Children “M. S. Curie” Bucharest
Correspondence: A. Zamfir-Chiru-Anton, e-mail: zamfiradina@yahoo.com
The authors present the case of a 4-year-old child admitted to the ENT Department with possible pulmonary foreign body aspiration. A detailed history revealed a clinical picture who seemed to depict an absence episode (with partial loss of conscience and cyanosis) occurred when eating, less the symptoms of a respiratory foreign body. Diagnosis needed full respiratory endoscopy and neurologic evaluation for correct assessment and effective therapy approach. Keywords: epileptic absence, convulsions, bronchial foreign body
Migrena vestibulară în practica clinică
A. Roceanu, O. Băjenaru
Clinica de Neurologie, Spitalul Universitar de Urgență București
Migrena vestibulară este una dintre cauzele frecvente de vertij central şi se caracterizează clinic prin asocierea semnelor de vertij și de cefalee migrenoasă. Criteriile de clasificare ale migrenei vestibulare au fost elaborate în concordanţă atât de Societatea Bárány, cât şi de Societatea Internaţională de Cefalee (IHS). În prezent, tratamentul migrenei vestibulare este acelaşi ca tratamentul standard pentru migrena cu aură.Cuvinte-cheie: migrena, vertij, migrena vestibulară
Prelingual auditory verbal agnosia, a rare condition
Violeta Necula, M. Cosgarea
ENT Department, „Iuliu Hațieganu” UMPh, Cluj-Napoca
Auditory agnosia, specifically agnosia for speech is a rare condition. The most common cause in adult is stroke, while in children it is often a sequel of herpes simplex encephalitis or is associated with epilepsy, in Landau-Kleffner syndrome. This paper presents a rare case of verbal auditory agnosia as a result of meningo-encephalitis, caused probably by herpes simplex virus. The patient’s early childhood development was within normal limits until the age of 1 year and 4 months when the encephalitis occurred. Her recovery was apparently good; however, after a while, the family noticed the absence of language development. She was initially diagnosed with profound hearing loss, and the hearing aids did not help her. She started speech therapy which developed her lip-reading skills with a hard-to-understand pronunciation. Later, audiometry showed a nearly normal peripheral auditory system and MRI revealed the characteristic brain lesions in both the temporal lobes, explaining the patient’s evolution. In such cases, only sustained speech therapy training can help patients to develop their communication skills. Assessment of children with delayed speech development and normal peripheral auditory system must consider auditory agnosia as a differential diagnosis, a rare disease but with devastating consequences.Keywords: central deafness, auditory verbal agnosia, herpes encephalitis
Întârzierea de limbaj - vârful aisbergului?
Magdalena Sandu, Eugenia Roza, Ramona Sterea, Raluca Ioana Teleanu
Secția Neurologie Pediatrică, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, București
Întârzierea/regresul de limbaj/vorbire este un diagnostic clinic, aflat la interconexiunea mai multor specialități: ORL, neurologie pediatrică, psihiatrie pediatrică, psihologie, pediatrie, medicină de familie. Poate fi unica constatare la momentul consultului - „vârful aisbergului”. Vom exemplifica prin situații întâlnite în clinica noastră semnalele de alarmă și substratul variat al acestei patologii: genetic, prematuritate, epilepsie, tulburări emoționale. Întârzierea terapiei crește exponențial costul integrării sociale a copiilor.Cuvinte-cheie: întârziere de limbaj, copil, echipă multidisciplinară
Pareza facială la sugar și copilul mic. Aspecte practice
Raluca Ioana Teleanu, Smaranda Niță, Diana Ionescu, Diana Epure
Secția Neurologie Pediatrică, Secția ORL - Spitalul Clinic de Copii „Dr. V. Gomoiu” București
Pareza facială la sugar și copilul mic poate avea etiologie variată - traumatismul obstetrical, otitele medii sau externe, colesteatomul și patologia tumorală fiind cele mai frecvente cauze în perioada de sugar. Pentru diagnostic și abordare terapeutică adecvată este nevoie de o echipă multidisciplinară, formată din: medic neurolog pediatru, medic ORL, oncolog, neurochirurg, medic de familie și, nu în ultimul rând, parte a echipei este familia. Pentru diagnosticul corect nu trebuie să lipsească examenul ORL, iar dintre investigațiile paraclinice, imagistica cerebrală are un rol important. Vom ilustra cu mai multe cazuri practice complexitatea acestui diagnostic la sugar și copilul mic.Cuvinte-cheie: pareză facială, echipă multidisciplinară, sugar, copil
Hipoacuzie congenitală bilaterală și parasomnie - coincidenţă sau comorbiditate?
Daniela Vasile, Anamaria Geantă, Raluca Ioana Teleanu
Spitalul Clinic de Copii „Dr. V. Gomoiu”, Secția Neurologie Pediatrică
Atât hipoacuziile congenitale, cât și parasomniile pot avea multiple cauze, dar găsim un punct comun, când aceste patologii coexistă la același pacient? Vom prezenta cazul unui pacient în vârstă de 7 ani, cu hipoacuzie congenitală bilaterală, care asociază tulburări de somn persistente, însoțite de modificări electroencefalografice. Pacientul a fost evaluat într-o echipă multidisciplinară, formată din medic ORL-ist, neurolog pediatru, psiholog și de familie, iar soluțiile terapeutice găsite au îmbunătățit starea clinică și calitatea vieții copilului, dar și a întregii familii.Cuvinte-cheie: hipoacuzie, parasomnie, copil
Current opinions in the management of otitis media complications
Alma Maniu, Violeta Necula, Oana Harabagiu, M. Cosgarea
ENT Department, ”Iuliu Hațieganu” UMPh, Cluj-Napoca
Introduction. The aim of this study was to determine the frequency and management of complications of AOM and COM over a period of 15 years in E.N.T. Clinic University of Medicine ”Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca and to discuss the new concept in their treatment. Methods. Between January 2001 to December 2015, patients admitted to Department of E.N.T., University of Medicine and Pharmacy ”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, with diagnosis of otitis media and an associated intratemporal or intracranian complication were analysed retrospectively. The overall incidence of all complications and of each complication individually was determined. Results. A total 930 patients were diagnosed with otitis media. Complications of otitis media were diagnosed in 35 patients; thus, incidence of complications was 3.37%. We identified 27 (2.9%) intratemporal complications and 8 (0.86%) intracranial complications. The most frequent complication was labyrinthine fistula in 13 (1.39%) patients. Conclusion. The incidence of otitis complications remains significant in our department. Chronic otitis media with cholesteatoma is the most frequent etiology of complications. Labyrinthine fistula is the most common complication of otitis media.Keywords: otitis media, intratemporal complications, intracranian complications, frequency
Intracranial complications of otitis media - still a problem?
Horațiu Eugen Ștefănescu, Nicolae Constantin Balica, Mărioara Poenaru
ENT Department, “Victor Babeș” University of Medicine and Pharmacy Timișoara
Objectives. Despite the broad spectrum of antibiotics at our disposal intracranial complications as a result of otogenic infections still occur. Meningitis is the most common reported intracranial complication, followed by brain abscess and lateral sinus thrombosis. The purpose of this study is to review our experience and management of these serious complications. Materials and methods. This is a retrospective study performed at our hospital for the period from 2003 to 2014. The study includes patients diagnosed with intracranial complications secondary to acute or chronic otitis media. Age, sex, clinical presentation, radiographic findings, management, and outcome were studied. Patients presented with brain abscesses, subdural abscesses, meningitis and lateral sinus thrombosis. Results. Nineteen cases were included in this study. Ages ranged from 5 to 74 years, with no gender predilection. Seven patients had brain abscesses, four patients had subdural abscesses, five patients had meningitis and three patients had lateral sinus thrombosis. All patients received surgical treatment and broad-spectrum intravenous antibiotics in our department. Patients with cholesteatoma underwent modified radical or radical mastoidectomy, and those who did not have cholesteatoma underwent cortical mastoidectomy. All patients with intracranial abscesses were also treated with direct drainage of the intracranial complication, five prior mastoid surgery and two after. Subdural abscesses were treated in the same operative time with the mastoid problem. Majority of the patients presented with cholesteatoma and two patients had more than one complication. One patient with intracranial abscess died - mortality rate - 5.2%. Conclusion. Otogenic intracranial complications can be fatal if not managed appropriately. Broad-spectrum intravenous antibiotics combined with surgical treatment can avoid the fatal outcome. A high index of suspicion should be maintained on all patients, especially in cases with known cholesteatoma, if presenting with symptoms not typically seen with routine otitis media.Keywords: otitis media, intracranial complications, surgical treatment
Semne de apel în complicaţiile endocraniene din otitele supurate
Elena Ioniţă, Iulică Ioniţă, Anghelina Florin, Sorin Ciolofan, Carmen Mogoanță
Clinica ORL Craiova
Scopul lucrării. Urmărirea manifestărilor subiective și obiective ale supurațiilor endocraniene secundare otitelor medii. Material și metodă. Sunt analizaţi bolnavii internați în Clinica ORL Craiova pe o perioadă de 10 ani, în 21 de cazuri: complicaţii endocraniene post-otită supurată cronică în 17 cazuri și post-otită medie acută în 4 cazuri. Am întâlnit tromboflebită de sinus sigmoid cu tromboză de venă jugulară în 14 cazuri, abces cerebelos la 1 caz, abces cerebral în 4 cazuri, meningită otogenă în 2 cazuri. Rezultate. Simptomatologia subiectivă și obiectivă a fost dominată de hemicranie, inapetență, febră în dinți de ferăstrău, stare generală alterată, dureri la palparea punctelor mastoidiene, grețuri, vărsături, dezechilibru cu baza largă de susținere, redoare de ceafă, fotofobie. Suspiciunea clinică de complicație endocraniană a fost confirmată de imagistica computer-tomogafică. Asanarea focarului otic după rezolvarea supurației endocraniene a abcesului cerebral sau cerebelos a dus la diminuarea până la dispariție a simptomatologiei. Tromboflebita sinusului venos lateral a beneficiat de excluderea sa concomitent cu ligatura venei jugulare interne. Concluzii. Apariția hemicraniei, a stării generale alterate la un bolnav cu supurație auriculară trebuie să îndrepte atenția către o complicație endocraniană. Persistența durerii de cap, a vărsăturilor implică investigarea CT craniană pentru diagnostic de certitudine.Cuvinte-cheie: complicaţii, endocranian, supuraţii, otită
Complicaţiile endocraniene ale supuraţiilor auriculare. Cazuri clinice
Elena Ioniţă, Iulică Ioniţă, Anghelina Florin, Sorin Ciolofan, Carmen Mogoanță
Clinica ORL Craiova
Scopul lucrării. Prezentarea complicaţiilor endocraniene ale supuraţiilor auriculare din punctul de vedere al atitudinii terapeutice, cu exemplificarea unor cazuri clinice edificatoare. Material şi metodă. Se exemplifică cazurile clinice ale unor bolnavi internaţi în Clinica ORL Craiova care au prezentat complicaţii endocraniene şi exocraniene după supuraţii otice îndelungate, confirmaţi prin examinare computer-tomografică sau rezonanţă magnetică nucleară. Rezultate. Metodele terapeutice au constat în intervenţii chirurgicale de urgenţă de asanare a focarelor mastoidiene şi a complicaţiilor supurative exocraniene şi endocraniene, concomitent cu tratamentul neurochirurgical şi tratamentul antibiotic specific, condus de medicul infecţionist. Evoluţia a fost favorabilă la toate cazurile prezentate, cu vindecarea complicaţiilor prin asanarea focarului supurativ otic. Concluzii. Supuraţia auriculară veche, colesteatomatoasă, este sursă de complicaţii atât endotemporale, exocraniene, cât şi endocraniene. Rezolvarea chirurgicală de urgenţă a complicaţiilor supurative asigură succesul terapeutic.Cuvinte-cheie: cazuri, complicaţii, supuraţii, otită
Endocranial abscesses - a severe complication of the suppurative pathology of the middle ear
Janina Becherescu1, Elena Anghel1, Cătălina Ghiocel1, Panaiota Dumitrache1, Alina Cristiana Anghel2
1. IFACF ORL “Prof. Dr. Hociota” Bucharest
2. SUUMC “Dr. Carol Davila” Bucharest
The chronic middle ear infections are still a life threatening complication, regardless of the modern means of diagnosis and the use of broad spectrum antibiotic which have become more accessible. As study material, we used the authors’ personal clinical cases of middle ear infections complicated with endocranial abscesses. The authors suggest a diagnosis and treatment protocol by presenting two clinical cases with pictures.Keywords: endocranial abscess, middle ear and mastoid suppurations
CSF fistulae - complication of the temporal bone surgery for suppurative pathology of the middle ear: favoring factors, symptoms and surgical techniques
Elena Anghel1, Cătălina Ghiocel1, Panaiota Dumitrache1, Janina Becherescu1, Alina Cristiana Anghel2
1. IFACF ORL “Prof. Dr. Hociota” Bucharest
2. SUUMC “Dr. Carol Davila” Bucharest
The CSF leak is a severe and life threatening complication that can occur during surgery of the temporal bone for suppurative conditions of the ear. The authors make a short review of the favouring factors, means of diagnosis and treatment, both conserving and surgical used on the authors’ patients. We also present a case of CSF fistula caused by a rare condition, as well as the surgical technique used on this patient. Keywords: CSF leak, CSF-otorrhea
Patologia vestibulului Morgagni
Anca Alexe, Irina Boagiu, V. Budu, R. Călărașu, M. Chițac, Elena Cristescu, T. Dimitriu, Celesta Drăgulescu, Mădălina Georgescu, Loredana Ghiuzan, Mihaela Măgureanu, Mădălina Mihalache, B. Mocanu, Angela Tonu, Dana Stănescu, Mărgărit Vasilca
I.F.A.C.F. - O.R.L. București
Autorii abordează patologia ventriculului laringian, patologie dificil de diagnosticat și, uneori, ignorată.Se trece în revistă patologia de tip inflamator sau tumoral benign, atrăgându-se atenția asupra importanței explorărilor moderne - imagistica, fibroscopia, directoscopia cu folosirea microscopului dar, mai ales, a opticilor.
Cuvinte-cheie: ventricul Morgagni, apendice ventricular, patologie secundară
Transnasal transsphenoidal endoscopic surgery – from the atlas to the corpus callosum
Bogdan Mocanu1, Sergiu Stoica1, Alina Ciocalteu2, Silviu Oprescu1, Anca Visan1, Mihai Craciun1
1. Brain Institute - Monza Hospital Bucharest
2. Clinical Ophthalmology Emergency Hospital Bucharest
The neurosurgery-ENT team presents some cases operated in the last years (pituitary adenomas, Rathke’s cleft cyst, dysgerminomas, craniopharyngiomas), focusing on the approach type (single nostrils), the key moments of the intervention (complete ablation, efficient intraoperatory hemostasis, intraoperatory closure of dural breach, postoperatory treatment) and the results of this type of surgery. The authors bring into question the usage of aggressive instruments for the resection of the tumors (microdebrider versus ultrasonic dissector) and a review of surgical techniques (computer - assisted surgery, intraoperative echo-Doppler for the skull base) and materials used for closing of the hypophyseal fossa after transnasal transsphenoidal approach of tumoral sellar pathology - allografts or xenografts, from adipose tissue, muscle, fascia latta, bone graft, to adhesive glue and titanium plates that will ensure the necessary rigidity to the skull base. A resistant retentive cavity can be assured by the dura mater suture with non-absorbable suture 6.0 with a “sliding knot”. The team uses as a study base over 500 surgical interventions performed in the last 7 years, both in adults and children. Keywords: dural breach, CSF leak, pituitary adenoma, craniopharyngioma, endoscopic transsphenoidal approach
Surgery for vestibular schwanomas. Strategies for functional preservation of the facial nerve
Sergiu Stoica
Brain Institute – Monza Hospital Bucharest
Surgical treatment of acoustic neurinomas remains a challenge for both neurosurgical and ENT specialists in skull base techniques. Technical development of electrophysiological intraoperatory monitoring of the cranial nerves and long tracts could help resection of these tumors with minimal functional risks. We present and discuss our experience of 400 cases of acoustic neurinomas management. We describe various surgical strategies aiming complete resections with minimal functional deficits.Keywords: neurinoma, acoustic, electrophysiological monitoring, facial, surgical techniques
Cochlear implant and preoperative and postoperative immaging
Andreea Natalia Marinescu1, Emilia Margarita Diaconu2, Marian Rădulescu1, Angela Tonu1, Iulia Virgolici1
1. Institute of Phono-Audiology and E.N.T. Fucntional Surgery “Prof. Dr. Hociotă”, Bucharest
2. Private Medical Network “Regina Maria“
The process of cochlear implantation requires a multidisciplinary approach and it has four steps assessment, surgery, post-op switching on, and ongoing tuning. At the first step, the imaging tests (Computer tomography - CT and magnetic resonance imaging - MRI) are necessary for the selection of the patients that are candidates for cochlear implant. High performance imaging tests performed postoperatively, regardless of moment of the surgery, are a challenge for the patient and also for the team. After this investigation, it must be seen what are the risks of performing this investigation that uses electromagnetic fields and also the advantages of this technique. The companies specialized in producing cochlear implants have different approaches regarding using post-implant MRI, these needing to be analysed.Keywords: cochlear implant, computer tomography, magnetic resonance imaging
The pragmatic approach to the diagnosis of the patient with vertigo
Gabriela Mușat
ENT Department, Hospital ”Sfanta Maria” -
”Centre of excellence for research of the mechanisms of sensitive-sensorial disorders and the study of inflammatory, infectious, tumoral and obstructive pathology of the superior aero-digestive airways”
The patient with vertigo or dizziness diagnostic approach involves an extremely complex and time consuming demarche, requiring first of all a good knowledge of the physiology and pathophysiology of the vestibular system, but also a careful clinical examination method and standardized functional exploration. In this paper we propose practical ways to establish a consistent clinical examination and recommending laboratory functional exploration to ensure an accurate diagnosis in as little time as possible. We attempt to structure anamnesis of the patient with vertigo or dizziness and the ”ritual” of clinical examination, according to the most common pathologic entities encountered in current practice. We review vestibular system laboratory exploration methods available at the moment focusing on the information provided and how it can be used in the diagnostic “puzzle”.Keywords: history, clinical examination in patients with disorders of the vestibular system, laboratory functional exploration of the vestibular system (VNG, computerized posturography, caloric testing, rotatory testing, VEMP, video HIT)
Patologia asociată canalară și otolitică
Ioana Vodă, Andreea Popescu, George Bacarna
Clinica Nova - Explorări ORL, București
Capacitatea actuală de testare a fiecărei părți din cele cinci formațiuni receptoare ce aparțin labirintului posterior, chiar dacă este încă incompletă în ceea ce privește sistemul otolitic, ne permite descoperirea afectărilor asociate: canale semicirculare între ele sau canale și macule otolitice. Interesul prezentării este de a căuta o „logică periferică”, plecând de la cunoașterea raporturilor anatomice, în particular, limitele teritoriilor de inervație și vascularizație - ce permite descrierea patologiilor acute recente.A - Reducerea numărului de celule senzoriale: 1. Context infecțios, ototoxic - labirintite; 2. Traumatic - hematoame +/- fracturi; 3. Ischemie - risc trombotic/hemoragic.
B - Reducerea populației fibrelor nervului VIII: 1. Neuronite - cel mai frecvent în context viral la tineri și dificil de distins de ischemia subiectului vârstnic; 2. Pusee evolutive ale unui neurinom intravestibular intracanalar.
Cuvinte-cheie: patologie asociată, canale semicirculare, macule otolitice, sindrom vestibular periferic acut
VPPB de canal anterior - patologie rară sau rar diagnosticată?
Andreea Popescu, Ioana Vodă, George Bacarna
Clinica Nova - Explorări ORL, București
În cazul vertijului paroxistic pozițional benign, canalul anterior este cel mai rar afectat, datele din literatură incriminându-l în mai puțin de 2% din cazuri. Din această cauză nu există un consens în privința metodelor diagnostice și terapeutice pentru acest subtip de vertij pozițional. Prezentarea noastră își propune să atragă atenția asupra acestei patologii adesea neglijate, trecând în revistă caracteristicile clinice, diagnosticul diferențial și manevrele de repoziționare.Cuvinte-cheie: VPPB, canal anterior, repoziționare, Epley inversat, Yacovino
Hipoacuzia de transmisie - etiologii particulare
Dr. Mădălina Georgescu
IFACF-ORL „Prof. Dr. Dorin Hociotă”, București
Hipoacuzia de transmisie este o afecțiune des întâlnită în cabinetele ORL, fiind determinată, în majoritatea cazurilor, de afecțiuni ale urechii externe sau medii. Din punct de vedere audiologic, se caracterizează prin existența Rinne-ului audiometric mai mare de 10dB. Este necesar totuși să corelăm simptomatologia pacientului cu rezultatul audiogramei tonale corect executate, având în vedere că este posibil ca hipoacuzia de transmisie să fie determinată de o patologie a urechii interne, cel mai adesea determinată de variațiile presiunii lichidelor din urechea internă. Astfel, lucrarea își propune să aducă în discuție câteva afecțiuni ale urechii interne care se pot manifesta prin hipoacuzie de transmisie - existența unei a treia ferestre între urechea medie și internă (dehiscența de canal semicircular superior), apeductul vestibular lărgit sau boala Menière, dar în care simptomatologia este caracteristică, iar testele audiologice facilitează diagnosticul pozitiv.Cuvinte-cheie: hipoacuzie de transmisie, dehiscență canal semicircular superior, boală Menière