EDITORIAL

Miza trecerii timpului

Evelina Moraru

27 Noiembrie 2018

Trăim contra cronometru după des­chi­derea pleoapelor, dimineaţa, până la coborârea lor peste lumina perspectivelor vizuale şi nu numai. Adesea ne lamentăm fiindcă timpul trece, suntem tentaţi să rămânem tributari clipelor trăite, mereu cu regretul că le pierdem. 

Practicarea profesiei este o dimensiu­ne esenţială a vieţii noastre, şi trăim şi asta sub imperiul timpului. În această privinţă însă, fiecare zi din viitor oferă lumii medicale privilegii. În urmă cu decenii, patologia era la fel de provocatoare pentru copii, mortalitatea infantilă fiind mare, iar viaţa copiilor era ameninţată de patologii infecţioase, maligne, imune sau genetice. Şansele pentru intervenţie curativă eficientă erau mici; medicul făcea eforturi de susţinere şi de ameliorare a calităţii vieţii, dar în multe situaţii prognosticul era dezastruos. 

S-au făcut progrese remarcabile în pa­to­lo­gia malignă, astfel încât su­pra­vie­ţuirea este ameliorată, calitatea vieţii este mult mai bună, iar utilizarea unor terapii moderne (anticorpi monoclonali, chimioterapie eficientă, transplant me­dular) oferă noi şanse.

Genetica a fost desluşită nu numai prin lansarea Proiectului Genomului Uman, dar în prezent s-a demarat un proiect de cercetare a genelor microbiotei intestinale – Genomul Microbiotei Intestinale Umane. Multe boli genetice – în special cele lizozomale – şi-au găsit rezolvarea, iar pacienţi cu boala Gaucher, boala Pompe, boala Fabry, mio­patie Duchenne sau amiotrofie spinală nu numai că au soluţii terapeutice, dar există programe susţinute de autorităţi pentru aceste boli genetice. 

Programele de susţinere pe termen lung în bolile cronice au căpătat un cadru de aplicare susţinut, de asemenea, guvernamental. Bolile hepatice în stadiul final – ca şi bolile renale – beneficiază de dializă cronică hepatică şi/sau renală. Transplantul de organe a devenit o realitate posibilă, existând chiar două centre pentru transplant hepatic în ţară (Bucureşti şi Iaşi) şi mai multe pentru transplantul renal.

În etapa actuală, ideea multidis­ci­pli­na­ri­tăţii este aplicată şi extrem de necesară, deoa­rece complexitatea abordării diagnostice şi terapeutice nu permite implicarea unui singur specialist.

Recent, lumea s-a edificat asupra ne­­ce­si­tă­ţii de aplicare a metodelor profi­lac­tice la un alt nivel. Pentru copii, esen­ţiale din acest punct de vedere sunt pro­gra­mele de imu­ni­zare prin vaccinuri, sche­me­le vacci­na­le fiind într-o dinamică per­pe­tuă la ni­vel mondial şi în special eu­ro­pean. Globa­li­zarea a crescut riscul de emergenţă şi re­emer­genţă a bolilor in­fec­ţioase, motiv pen­tru care necesitatea imu­no­profilaxiei prin vaccinare are alte di­men­siuni în ţările est-europene. 

În ţara noastră s-a modificat recent sche­ma naţională de imunizare, prin intro­du­cerea vaccinului conjugat an­ti­­pneu­mo­co­cic de la vârstă mică, care va avea un impact pozitiv asupra mor­ta­li­tă­ţii in­fan­tile, prin diminuarea bolilor pneu­mo­cocice invazive.

În afara infecţiilor pneumococice, care sunt frecvente, un risc foarte mare prin severitatea evolutivă îl au meningitele meningococice. În acest an s-a lansat în România un vaccin conjugat pentru serogrupuri de Neisseria meningitidis (A, C, W, Y). Acest vaccin conjugat polivalent trebuie administrat la sugarii de vârstă mică după şase săptămâni de viaţă, în sche­me de imunizare primară (două ad­mi­nis­trări) şi un rapel la 12 luni.

Această dinamică provocatoare a pro­greselor ştiinţifice este de bun augur pentru exercitarea profesiei de pediatru, în condiţiile unei bune informări şi ale conectării permanente a noilor achiziţii terapeutice.

Articole din ediția curentă

IN MEMORIAM

Prof. dr. Marin Burlea

Evelina Moraru
În această toamnă caldă şi cu lumina acumulată în toate lucrurile şi fiinţele de pe pământ, s-a întâmplat să ne fie răpit un bun coleg, iubit şi apreciat de toată lumea pediatrică, domnul profesor doctor Marin Burlea....
STUDII CLINICE

Emfizemul lobar congenital – cauză rară de insuficienţă respiratorie acută la copil

Elena Tarcă, Irina-Mihaela Ciomagă, Tamara Solange Roşu, Simona Gavrilescu
Emfizemul lobar congenital reprezintă hiperinflaţia unuia sau a mai multor lobi pulmonari în absenţa unei obstrucţii bronşice extrinseci. Prezentarea clinică variază de la asimptomatic (des­co­perire incidentală) la insu...
STUDII CLINICE

Rolul farmacistului clinician ca membru al echipei medicale în serviciile de pediatrie

Nicolae Rusu, Carmen Daniela Ababei, Monica Neamţu, Veronica Bild, Bogdan Savu
În prezenta lucrare, dorim să identificăm rolul farmacistului în echipa medicală. Specialitatea de farmacie clinică este una modernă, care a întâmpinat dificultăţi în im­ple­men­ta­rea completă în ţara noastră, din cauza...
Articole din edițiile anterioare

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

Rolul imunoglobulinei E în patologia pediatrică

Evelina Moraru
Implicaţiile IgE în patologie, deşi vag cunoscute şi acceptate, abia de curând au fost unificate şi descrise din prisma mecanismelor imunologice complexe. Considerată clasic ca marker al alergiei/atopiei, IgE ascunde multe alte valenţe prin implicarea în patologii infecţioase, pulmonare, parazitare. Sindromul...
EDITORIAL

Terapia bolilor respiratorii, spre mai bine

Evelina Moraru
Agenţii etiologici în bolile respiratorii au o diversitate enormă în toate categoriile: virusuri, bacterii, fungi, paraziţi. Focusarea justificată asupra stabilirii etiologiei, extrem de dificilă fără investigaţii invazive, a fost multă vreme prioritară. Terapia etiologică a făcut progrese mari în privinţa ut...
UP-TO-DATE

Elemente actuale privind fiziopatologia cirozei hepatice la copil

Bogdan A. Stana, Evelina Moraru, Alice Azoicăi, Valentin Munteanu, Doina Mihăilă, Roxana Mihaela Barbu
Liver cirrhosis is a serious symptomatic complex, caused by progressive and generally irreversible liver damage, which causes the destruction of the lobular architecture by extensive fibrosis, nodular regeneration, and i...