Trăim contra cronometru după deschiderea pleoapelor, dimineaţa, până la coborârea lor peste lumina perspectivelor vizuale şi nu numai. Adesea ne lamentăm fiindcă timpul trece, suntem tentaţi să rămânem tributari clipelor trăite, mereu cu regretul că le pierdem.
Practicarea profesiei este o dimensiune esenţială a vieţii noastre, şi trăim şi asta sub imperiul timpului. În această privinţă însă, fiecare zi din viitor oferă lumii medicale privilegii. În urmă cu decenii, patologia era la fel de provocatoare pentru copii, mortalitatea infantilă fiind mare, iar viaţa copiilor era ameninţată de patologii infecţioase, maligne, imune sau genetice. Şansele pentru intervenţie curativă eficientă erau mici; medicul făcea eforturi de susţinere şi de ameliorare a calităţii vieţii, dar în multe situaţii prognosticul era dezastruos.
S-au făcut progrese remarcabile în patologia malignă, astfel încât supravieţuirea este ameliorată, calitatea vieţii este mult mai bună, iar utilizarea unor terapii moderne (anticorpi monoclonali, chimioterapie eficientă, transplant medular) oferă noi şanse.
Genetica a fost desluşită nu numai prin lansarea Proiectului Genomului Uman, dar în prezent s-a demarat un proiect de cercetare a genelor microbiotei intestinale – Genomul Microbiotei Intestinale Umane. Multe boli genetice – în special cele lizozomale – şi-au găsit rezolvarea, iar pacienţi cu boala Gaucher, boala Pompe, boala Fabry, miopatie Duchenne sau amiotrofie spinală nu numai că au soluţii terapeutice, dar există programe susţinute de autorităţi pentru aceste boli genetice.
Programele de susţinere pe termen lung în bolile cronice au căpătat un cadru de aplicare susţinut, de asemenea, guvernamental. Bolile hepatice în stadiul final – ca şi bolile renale – beneficiază de dializă cronică hepatică şi/sau renală. Transplantul de organe a devenit o realitate posibilă, existând chiar două centre pentru transplant hepatic în ţară (Bucureşti şi Iaşi) şi mai multe pentru transplantul renal.
În etapa actuală, ideea multidisciplinarităţii este aplicată şi extrem de necesară, deoarece complexitatea abordării diagnostice şi terapeutice nu permite implicarea unui singur specialist.
Recent, lumea s-a edificat asupra necesităţii de aplicare a metodelor profilactice la un alt nivel. Pentru copii, esenţiale din acest punct de vedere sunt programele de imunizare prin vaccinuri, schemele vaccinale fiind într-o dinamică perpetuă la nivel mondial şi în special european. Globalizarea a crescut riscul de emergenţă şi reemergenţă a bolilor infecţioase, motiv pentru care necesitatea imunoprofilaxiei prin vaccinare are alte dimensiuni în ţările est-europene.
În ţara noastră s-a modificat recent schema naţională de imunizare, prin introducerea vaccinului conjugat antipneumococic de la vârstă mică, care va avea un impact pozitiv asupra mortalităţii infantile, prin diminuarea bolilor pneumococice invazive.
În afara infecţiilor pneumococice, care sunt frecvente, un risc foarte mare prin severitatea evolutivă îl au meningitele meningococice. În acest an s-a lansat în România un vaccin conjugat pentru serogrupuri de Neisseria meningitidis (A, C, W, Y). Acest vaccin conjugat polivalent trebuie administrat la sugarii de vârstă mică după şase săptămâni de viaţă, în scheme de imunizare primară (două administrări) şi un rapel la 12 luni.
Această dinamică provocatoare a progreselor ştiinţifice este de bun augur pentru exercitarea profesiei de pediatru, în condiţiile unei bune informări şi ale conectării permanente a noilor achiziţii terapeutice.