Cum poţi să scrii un editorial care să omagieze o personalitate care, citind, ţi-ar acorda numai un zâmbet neîncrezător, doar de o clipă, şi apoi te-ar întreba serios: „Cum merge revista Pediatru.ro?”
De atâtea ori, stimaţi colegi, s-a adresat fiecăruia dintre noi cu invitaţia de a scrie şi de a citi, încât trebuie să ne simţim toţi vinovaţi pentru că nu am făcut-o îndeajuns.
Profesorul Mircea Nanulescu a respectat enorm ceea ce făcea şi solicita reciprocitate deoarece seriozitatea şi rigoarea şi le impunea în primul rând domniei sale.
Ca un omagiu, la despărţirea dureroasă, am rugat-o pe doamna doctor Puşa Cherecheş-Panţa, care a fost „mâna dreaptă” a domnului profesor şi care apreciază la fel de mult revista Pediatru.ro, să scrie despre valoarea darului pe care l-am avut prin atenţia acordată de domnul profesor Nanulescu. Rândurile trimise de dna doctor se regăsesc în pagina următoare, dedicată memoriei dlui prof. univ. dr. Mircea Nanulescu.
În timpul unei cariere prodigioase, domnul profesor a ştiut că domeniile de specializare nu trebuie să depărteze practicianul pediatru de un punct de vedere sintetic şi integrativ, aplicând acurateţea în diagnostic şi rigoarea documentării ca bază de susţinere a actului medical complex. A aprofundat în publicaţii şi în activitatea practică domenii dificile, de la marile urgenţe pediatrice până la hepatologie sau nefrologie, şi a creat o şcoală de pneumologie pediatrică, totul cu o dedicare specială. Aceste caracteristici – rigoare, discreţie şi seriozitate – ne vor lipsi, dar ne vor şi motiva.
De atâtea ori, stimaţi colegi, s-a adresat fiecăruia dintre noi cu invitaţia de a scrie şi de a citi, încât trebuie să ne simţim toţi vinovaţi pentru că nu am făcut-o îndeajuns.
Profesorul Mircea Nanulescu a respectat enorm ceea ce făcea şi solicita reciprocitate deoarece seriozitatea şi rigoarea şi le impunea în primul rând domniei sale.
Ca un omagiu, la despărţirea dureroasă, am rugat-o pe doamna doctor Puşa Cherecheş-Panţa, care a fost „mâna dreaptă” a domnului profesor şi care apreciază la fel de mult revista Pediatru.ro, să scrie despre valoarea darului pe care l-am avut prin atenţia acordată de domnul profesor Nanulescu. Rândurile trimise de dna doctor se regăsesc în pagina următoare, dedicată memoriei dlui prof. univ. dr. Mircea Nanulescu.
În timpul unei cariere prodigioase, domnul profesor a ştiut că domeniile de specializare nu trebuie să depărteze practicianul pediatru de un punct de vedere sintetic şi integrativ, aplicând acurateţea în diagnostic şi rigoarea documentării ca bază de susţinere a actului medical complex. A aprofundat în publicaţii şi în activitatea practică domenii dificile, de la marile urgenţe pediatrice până la hepatologie sau nefrologie, şi a creat o şcoală de pneumologie pediatrică, totul cu o dedicare specială. Aceste caracteristici – rigoare, discreţie şi seriozitate – ne vor lipsi, dar ne vor şi motiva.