OPINII

România văzută prin ochii unui psihiatru. Larg închişi

Ovidiu Alexinschi

06 Septembrie 2022
România de suflet este un tărâm de poveste, cu un puternic filon popular şi cu tradiţii învăluite în emoţii pure, care au inspirat şi încântat generaţii întregi. Doar că trei decenii de „reforme” au dus la slăbirea instituţiilor şi la fragilizarea continuă a unor domenii esenţiale precum educaţia sau sănătatea şi au permis translatarea în masă a unor trăsături sau accente psihopatologice, de la nivel individual spre macro.

Constatăm că există mai multe faţete ale României, nu toate strălucitoare sau luminoase.

Câteva exemple:

  • O Românie anxioasă, temătoare, cu frica şi grijile zilei de mâine, cu incertitudinea viitorului, nesiguranţă economică, cu aşteptări înfrigurate şi tensiune interioară.

  • O Românie depresivă – a oamenilor trişti, cu sufletul chinuit, cu ochii în pământ, cu umerii aplecaţi de griji, cu somnul redus şi sfâşiat de coşmaruri existenţiale, fără apetit şi cu aşteptări sumbre de la ziua de mâine.

  • O Românie bipolară – cu un pol exaltat, opulent, exuberant, al noii clase de îmbogăţiţi şi cu acces la resurse, cu conexiuni şi funcţionare relaţională înaltă, fără autocenzură şi aparent fără limite; cu celălalt pol depresiv, al oamenilor necăjiţi, care se zbat zi după zi în cenuşiul nevoilor de supravieţuire, fără multe speranţe şi fără perspective.

  • O Românie dependentă – de breaking news, de smartphone, de păcănele, a celor care îşi acoperă amarul cu alcool, fumat ori substanţe sau care recurg la jocuri pentru a evada din realitate, a oamenilor care încearcă să fugă pe zgura cotidiană prin alterarea, modificarea percepţiei cu ajutorul substanţelor sau a comportamentelor adictive.

  • O Românie discordantă, cu o elită inversată, în plin efect Dunning-Kruger, a incompetenţilor ignoranţi, a clasei conducătoare şi a acoliţilor, inşi egocentrici şi uneori îmbătaţi de delirul puterii, a celor „aleşi”, adesea rupţi de nevoile şi neajunsurile oamenilor, cu iluzia măririi, cu idei delirante de reformă continuă sau ideaţie paranoică de pierdere a privilegiilor şi drepturilor „speciale”.

Şi exemplele pot continua. Asta nu înseamnă că România este „bună” sau „nebună”, la fel cum nu există un adevăr unic, ci există adevăruri. Ţine de fiecare dintre noi să înţelegem că schimbarea nu se va produce providenţial, de sus în jos, şi că şlefuirea faţetelor României şi redarea strălucirii de odinioară depind de efortul şi de voinţa fiecăruia, de evoluţia personală, începând cu lucrurile mici, în familie, la şcoală, la serviciu sau în cercul de prieteni. Şi poate că aşa, concentric, împreună, putem ieşi din inerţia resemnării şi a fatalismului. 

Şi poate că vor dispărea distorsiunile cognitive, gândurile deformate imprimate în mentalul colectiv: „merge şi aşa”, „bun aşa rău cum e”, „nu se va face nimic”, „fură, dar mai şi face”, „nu mai prindem noi zilele alea”, „timpul trece, leafa merge”, „să alegem răul mai mic”, „toţi sunt hoţi” etc.

Mai există speranţă. Sau nu. Depinde de noi. 

Articole din ediția curentă

PSYCHIATRY & ART & CULTURE

Tragic dimensions in the interpretation of the film Bucharest Non-Stop (I)

Simona Trifu, Silvia Dumitriu
The motivation originates in the plurality of plans for the interactions carried out between the consciousness and unconsciousness of characters in the film Bucharest Non-Stop. The topic of the film in a psychoanalytic interpretation is the phantasm, while in an existential interpretation, it is the transacti...
RESEARCH

Implementarea unui program de activităţi socio-recreative la pacienţii internaţi cu tulburări psihice. Studiu-pilot

Alina Golea, Mohamed Amine Bensalem, Lavinia Duică
În timpul spitalizării, disconfortul şi suferinţa cauzate de tulburarea psihică, precum şi lipsa motivaţiei şi a interesului pacienţilor se pot amplifica, având ca rezultat o recuperare limitată într-...
REVIEW

Rolul probioticelor asupra axei microbiotă-intestin-creier în depresie

Nureini Mohamed Nureini, Lavinia Duică
Depresia este o afecţiune cronică de sănătate mintală care poate afecta negativ calitatea vieţii, iar tratamentele farmacologice sunt ineficiente la 30% dintre pacienţii cu tulburare depresivă majoră. Perturbarea bariere...
Articole din edițiile anterioare

ORIGINAL ARTICLE

Artificial intelligence in neurosciences and mental health

Ovidiu Alexinschi, Andrei Siriţeanu
Utilizarea inteligenţei artificiale (IA) în psihiatrie a crescut dramatic în ultimii ani. Unii experţi consideră că ar putea fi cea mai disruptivă tehnologie, comparând-o cu inventarea electricităţii sau a internetului. ...
REVIEW

Psychedelic substances – a new therapeutic option for mental disorders?

Alexandra Boloș, Cristina Nedelcu, Ovidiu Alexinschi
În ultimii ani, substanţele psihedelice au revenit în atenţia cercetătorilor, avându-se în vedere posibilitatea ca acestea să reprezinte noi opţiuni terapeutice utilizate în tratamentul diferitelor tulburări psihice. Cu ...
REVIEW

Canabinoidele şi provocările generate de derivaţii lor semisintetici

Ovidiu Alexinschi, Andrei Siriţeanu, Alexandra Boloș
Dintre toate substanţele psihoactive ilicite, canabisul este cel mai consumat drog (4% din populaţie la nivel mondial, anual). În ultimii ani a apărut un nou capitol dedicat canabinoidelor semisintetice, ca răspuns la re...