Iată că s-a încheiat şi al 7-lea Congres Naţional de Psihiatrie, de la Sibiu, din 2019. A fost cea mai mare adunare a profesioniştilor din sănătatea mintală de până acum, din ţara noastră, numărând mai mult de 800 de participanţi.
Pe lângă temele ştiinţifice, s-a discutat (pe coridoare, precum şi în alte spaţii neconvenţionale) cu mult interes şi despre o altă temă, care arde degetele tuturor medicilor prescriptori de psihotrope.
Este vorba despre lărgirea indicaţiilor psihotropelor către alte entităţi nosografice decât cele admise până acum printr-o mai veche Hotărâre de Guvern (HG nr. 720/2008). Sau, ca să fiu mai precisă, este vorba despre speranţa de modificare a anexei la acel ordin, prin faptul că s-a produs adăugarea pe site-ul de transparenţă decizională al Ministerului Sănătăţii (MS) a 15 psihotrope cu indicaţiile de administrare conforme cu ghidurile terapeutice internaţionale.
Voi face un scurt istoric al apariţiei acestor 15 protocoale pe site-ul de transparenţă al MS.
În 2018, imediat după apariţia OUG 8/2018, cu al său art. 241 (punctele 4 şi 5), un grup de psihiatri (tineri şi vigilenţi – bravo lor!) au sesizat pericolul care îi paşte pe medicii prescriptori şi implicit pe beneficiarii acestor prescripţii, adică pe pacienţii cu afecţiuni psihice. Iată conţinutul articolelor cu pricina:
Art. 241 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 241: …
4. Prescrierea medicamentelor se face cu respectarea protocoalelor terapeutice, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, iar pentru medicamentele care nu au protocol terapeutic prescrierea se face cu respectarea indicaţiilor, dozelor şi contraindicaţiilor din rezumatul caracteristicilor produsului în limita competenţei medicului prescriptor.
5. Nerespectarea protocoalelor terapeutice de către medicii prescriptori se sancţionează în conformitate cu hotărârile Guvernului de aprobare a Contractului-cadru şi a programelor naţionale de sănătate, iar contravaloarea medicamentelor astfel prescrise nu se recuperează, dacă asiguratul îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute în protocoalele terapeutice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, de a beneficia de astfel de medicamente la data emiterii prescripţiei.”
Concluzia? Puţine psihotrope aveau la acea dată protocoale aprobate de comisia de specialitate de psihiatrie a MS, aşa că singurele indicaţii pentru care se puteau şi de fapt se pot prescrie de atunci şi până în prezent sunt cele din RCP (rezumatul caracteristicilor produsului).
Din nou trebuie să subliniez iniţiativa lăudabilă a unui grup de psihiatri din spitale, precum Pantelimon şi „Obregia“, din CMI-uri, din Bucureşti, Timişoara, Buzău, Iaşi, Târgu‑Mureş, Aiud, Sinaia, Craiova etc. (scuze pentru eventuale omisiuni), la care mai târziu s-au alăturat şi câţiva psihiatri din Cluj-Napoca. Ei au dăruit colegilor de breaslă, dar şi pacienţilor cu afecţiuni psihice din România 35 de protocoale terapeutice privind indicaţiile on-label şi off-label ale psihotropelor respective. A fost un efort colectiv care s-a realizat într-un timp record (până în iunie 2018), demonstrând că, printr-o exemplară coeziune a participanţilor, se poate lupta pentru interesele de grup profesional. De menţionat şi faptul că acest grup de lucru s-a definit ca un „grup de lucru ARPP”, conturând şi mai mult ideea de reprezentativitate a breslei prin Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie.
E adevărat că dintre cele 35 de protocoale propuse au fost publicate pe site-ul de transparenţă a MS doar 15, dar bătălia protocoalelor nu este încheiată. Care sunt medicamentele care (sperăm) vor avea protocoale upgradate? Ele au putut fi citite pe site-ul MS până la 31 mai, când s-a încheiat perioada de transparenţă.
Aşteptăm cu încredere şi speranţă semnarea acestor protocoale de către cele două foruri decizionale (MS şi CNAS).