CMR a lansat o serie de dezbateri publice pe tema greşelilor medicale şi a drepturilor pacienţilor, în situaţia în care o greşeală asociată asistenţei medicale le aduce prejudicii.


În acest moment, în sistemul medical românesc nu sunt create premisele învăţării din greşeli, o condiţie necesară pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical, se arată într-o postare pe Facebook a CMR. „De asemenea, modul de soluţionare a acuzaţiilor de malpraxis medical nemulţumeşte atât medicii, cât şi pacienţii”, se continuă în postare. 

Prin dezbaterile propuse, CMR doreşte să permită identificarea problemelor şi apoi a soluţiilor necesare îmbunătăţirii sistemului actual de gestionare a greşelilor medicale în România. Importanţa temei pentru întreaga societate românească impune transparenţă, seriozitate şi rigoare, de aceea întregul demers se desfăşoară sub auspiciile Academiei Române.

Prima întâlnire relevantă a avut loc pe 14 septembrie, în Aula Academiei Române, la invitaţia preşedintelui Academiei, Ioan Aurel Pop, şi a reunit conducerile Colegiului  Medicilor din România, Colegiului Medicilor Bucuresti, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, reprezentanţii celor şase Universităţi de Medicină si Farmacie din România şi a peste 50 de societăţi profesionale medicale, se mai arată în postare. Discuţiile au fost centrate pe nevoia unor schimbări de impact la nivel de sistem, în direcţia îmbunătăţirii calităţii actului medical şi a relaţiei medic-pacient. Participanţii au subliniat că este nevoie de o mai bună funcţionare a mecanismelor de despăgubire a victimelor unor greşeli medicale şi de o mai mare implicare a sistemului de asigurări în despăgubirile acordate în caz de malpraxis medical.

A doua întâlnire a avut loc tot la Academia Română, în data de 2 noiembrie, cu participarea medicilor, reprezentanţilor presei, asociaţiilor de pacienţi (Asociatia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacientilor cu TB- MDR, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor cu Cancer, Asociaţia Pacienţilor cu Boli Cronice din România, Asociaţia Pacienţilor cu Boli Autoimune, Asociatia Mame pentru Mame, Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România; Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, Asociaţia Pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză, Asociaţia Transplantaţilor din România, Alianţa Naţională pentru Boli Rare ), societăţii civile (Dăruieste Viaţă), organizaţiilor profesionale (Colegiul Farmaciştilor din România, OAMGMAMR, Colegiul Medicilor Stomatologi din România, OBBCS, Colegiul Fizioterapeuţilor din România, Colegiul Psihologilor din România) şi sindicatelor în domeniul medical (Promedica, Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, Uniunea Sindicală Sanitas).

Invitaţii au prezentat exemple de utilizare a greşelilor ca mecanism de învăţare în aviaţia militară şi civilă, domeniu apropiat celui medical ca expunere la risc, precum şi în practica medicală din Franţa.

„Participanţii au subliniat importanţa raportării voluntare şi analizei detaliate a greşelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor şi a îmbunătăţi calitatea actului medical. Pe de altă parte, s-a subliniat că nu trebuie neglijate drepturile pacienţilor care suferă din cauza acestor greşeli şi au fost prezentate limitele mecanismelor juridice actuale destinate apărării acestor drepturi”, se mai arată în postare.

Privind din perspectiva medicului, vorbitorii au subliniat că actualele condiţii din sistemul medical românesc accentuează stresul şi suprasolicitarea medicilor, favorizând apariţia greşelilor. Pericolul este practicarea medicinei defensive şi emigraţia masivă a medicilor, mai ales a celor tineri, cu consecinţe negative pe termen lung asupra sistemului de sănătate din România.

Reprezentanţii pacienţilor au susţinut, la rândul lor, necesitatea unor mecanisme şi proceduri de mediere în locul escaladării la nivel penal al unor cauze de malpraxis. 

Toţi participanţi au agreat că, în cazul în care o greşeală medicală a cauzat suferinţă sau un prejudiciu pacientului, acesta are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensaţii financiare pentru repararea suferinţei cauzate. În acest sens, ar fi necesare modificări legislative care să permită o soluţionare mult mai rapida a procedurilor judiciare pentru atingerea acestui scop. În plus, în cazul greşelilor grave sau repetate, se impune ridicarea dreptului de practică a medicului, pentru a proteja alţi pacienţi.

Dezbaterile vor continua în perioada următoare, la nivel naţional.

Următoarea întâlnire publică va avea loc în data de 16 noiembrie, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babes” din Timişoara, şi respectiv 23 noiembrie, la Universitatea de Medicina şi Farmacie „George Emil Palade” din Târgu Mureş. În lunile ianuarie şi februarie 2023, aceste dezbateri publice vor continua în Cluj, Iaşi şi Craiova.

„Sperăm ca prin aceste dezbateri cât mai deschise şi oneste, şi prin propunerile concrete care vor rezulta în urma dezbaterilor, să contribuim la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaţionale şi la creşterea gradului de satisfacţie a pacienţilor noştri”, se arată în postarea semnată, în numele CMR, de profesor dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.




Oncolog