Colegiul Medicilor din România a organizat în Aula Magna din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova ultima dintr-o serie de şase dezbateri publice pe tema gestionării greşelilor medicale în România. Introducerea unui corp al experţilor medicali care să realizeze expertiza judiciară, a unor clauze obligatorii în poliţele de malpraxis şi posibilitatea înţelegerii amiabile între medic, asigurător şi pacient sunt câteva din propunerile CMR.


Reprezentanţii Colegiului Medicilor au trecut cu această ocazie în revistă principalele concluzii ale dezbaterilor, se arată într-un comunicat:

•           Este nevoie de mecanisme mai eficiente care să permită echipelor medicale să înveţe din greşeli, astfel încât evite repetarea lor. România ar trebui, astfel, să se alinieze practicilor internaţionale instituind un sistem nepunitiv care să încurajeze recunoaşterea şi raportarea greşelilor medicale.

Organismele internaţionale precum OMS consideră că factorii ce ţin de sistem sunt principalii responsabili de apariţia greşelilor medicale - resursele umane limitate, nivelul crescut de oboseală a personalului medical, echiparea necorespunzătoare a unităţilor sanitare, circuitele necorespunzătoare din unităţile sanitare, absenţa unor protocoale clare de îngrijire medicală etc Din acest motiv, recomandarea organismelor internaţionale precum OMS este de a încuraja raportarea erorilor medicale şi învăţarea din greşeli printr-o abordare nepunitivă.

•           Actualele condiţii din sistemul medical românesc accentuează stresul şi suprasolicitarea medicilor, favorizând apariţia greşelilor. Astfel, mai mult de jumătate din medicii din Bucuresti sufereau de o formă sau alta de burnout, aşa cum arată datele obţinute în ultimul studiu din 2021 realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti, la care au răspuns 2063 medici. Datele CMMB arată o agravare a situaţiei faţă de un studiu similar realizat de CMMB în anul 2017. Numărul celor care au răspuns că se simt obosiţi des şi foarte des a crescut de la 60% in 2017, la 70% in 2021.

Pericolul este practicarea medicinei defensive şi emigraţia masivă a medicilor, mai ales a celor tineri, cu consecinţe negative pe termen lung asupra sistemului de sănătate din România. Medicina defensivă înseamnă recomandarea unor teste şi consultaţii care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp preţios pierdut. Toate acestea au drept consecinţă creşterea costurilor în sistemul medical şi scăderea calităţii actului medical.

•           Atunci când o greşeală medicală a creat o suferinţă sau un prejudiciu unui pacient, participanţii au căzut cu toţii de acord că acesta are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensaţii financiare. Din păcate, în acest moment, acest lucru nu se întâmplă din mai multe cauze: comisiile de monitorizare pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică nu sunt funcţionale în cele mai multe cazuri; mecanismul răspunderii civile în caz de malpraxis nu funcţionează eficient în acest moment, existând numeroase întârzieri datorită mecanismului actual de expertiză judiciară şi numeroase clause de exonerare în poliţele de asigurare în caz de malpraxis ceea ce face ca poliţele să nu acorde de fapt o acoperire reală

Prin urmare, sunt necesare anumite modificări ale mecanismelor actuale de gestionare a greşelilor medicale, care să permită o soluţionare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis.

Printre soluţiile propuse de reprezentanţii Colegiului Medicilor şi de alţi participanţi la dezbateri se numără:

-           Înfiinţarea unui corp al experţilor medicali care să realizeze expertiza judiciară

Medici acreditaţi din toate specialităţile şi care cunosc foarte bine practica medicală, aceştia vor oferi expertiză medicală instanţelor civile astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experţi independenţi acreditaţi, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial şi respectiv Institutul Naţional de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcţionează şi există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câţiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independenţa expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităţilor din domeniul sănătăţii.

-           Îmbunătăţirea sistemului poliţelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis, astfel încât plata despăgubirilor materiale şi morale pentru pacienţii care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real şi efectiv de asigurători în temeiul poliţei de malpraxis.

-           Introducerea posibilităţii unei înţelegeri amiabile între medic, societatea de asigurare emitentă a poliţei de malpraxis şi pacient care să permită despăgubirea acestuia încă din faza de pre-litigiu. Această procedură a înţelegerii amiabile nu va exclude calea de acces la instanţa de judecată.

-           Clarificarea condiţiilor în care medicul poate răspunde inclusiv penal, pentru a avea o practică judiciară coerentă, pornind de la constatarea că în practica judiciară internaţională este făcută distincţia dintre o greşeală involuntară şi încălcarea conştientă, voluntară, a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică.  

În plus, se impune şi întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greşelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului  pentru a proteja alţi pacienţi.

„Colegiul Medicilor din România îşi exprimă speranţa ca prin soluţiile identificate în cadrul acestor evenimente să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaţionale, creşterea calităţii actului medical şi gradului de satisfacţie a pacienţilor”, se arată în comunicat.

 



Psihiatru (2)