Pe 4 martie este marcată în lume Ziua Mondială a Obezităţii. Anul acesta, sub motto-ul „Să vorbim despre obezitate şi despre…”, Federaţia Mondială a Obezităţii (World Obesity Federation - WOF) propune guvernelor, profesioniştilor din domeniul sănătăţii, pacienţilor şi educatorilor să iniţieze discuţii pe acest subiect extrem de sensibil, lăsându-i fiecăruia libertatea de a completa cuvintele lipsă din îndemn.
Prin intermediul acestui dialog, WOF îşi propune să combată stigmatizarea şi concepţiile greşite asociate cu obezitatea şi să încurajeze iniţiativele care vizează combaterea obezităţii prin promovarea unui stil de viaţă sănătos, se arată într-un comunicat al FORO (Forumul Român de Obezitate), semnat de prof. dr. N. Hâncu, prof. dr. Cătălina Poiană, prof. dr. Cornelia Bala, prof. dr. Gabriela Roman.
Atlasul Mondial al Obezităţii
În 2035 aproximativ 1,53 miliarde de persoane vor suferi de obezitate, avertizează specialiştii.Datele din Atlasul Mondial al Obezităţii, publicat recent de WOF, arată că, până în anul 2035, 79% dintre adulţii cu suprapondere şi obezitate vor trăi în ţările cu venituri mici şi medii. De asemenea, 88% dintre copiii cu suprapondere şi obezitate ai planetei vor trăi în ţările cu venituri mici şi medii până în 2035.
La nivel global, obezitatea infantilă va creşte cu 100% între 2020 şi 2035, iar numărul adulţilor care trăiesc cu obezitate va creşte de la 0,81 miliarde în 2020 la 1,53 miliarde în 2035, ceea ce înseamnă că 1 din 4 persoane, adult sau copil, va trăi, in anul 2035, cu obezitate. Impactul economic al excesului de greutate şi al obezităţii va atinge, în 2035, 4,32 trilioane de dolari.
Conform aceluiaşi Atlas Mondial, în România situaţia rămâne îngrijorătoare, cu un număr estimat de 10 milioane de adulţi care vor trăi cu suprapondere sau obezitate în 2035, de la aproximativ 9 milioane în prezent şi cu o rată de creştere a excesului poderal de 3,15% pe an la copii - ceea ce va însemna că, în 2035, unul din doi copii va trăi în România cu suprapondere sau obezitate.
O boală complexă
Cei mai mulţi oameni cred că scăderea ponderală se obţine uşor prin reducerea cantităţii de alimente şi prin creşterea activităţii fizice, însă realitatea este mai complexă: corpul încearcă, în mod natural, să îşi protejeze rezervele de energie stocate sub formă de ţesut adipos, ceea ce înseamnă că, pentru cei mai mulţi dintre noi, controlul masei corporale trebuie să fie un proces conştient care se va derula pe tot parcursul vieţii.
Obezitatea, pe de altă parte, este o boală cronică, determinată de factori genetici, biologici, psihologici, sociali şi de mediu, se mai subliniază.
Forumul Român de Obezitate (FORO), comitet ştiinţific la care iau parte reprezentanţi ai principalelor specialităţi medicale implicate în managementul obezităţii, arată că, în prezent, se pune un accent prea mic pe tratamentul obezităţii şi al sprijinului pentru persoanele care trăiesc cu obezitate şi care caută să îşi amelioreze echilibrul greutăţii şi starea de sănătate, fără a neglija, evident, rolul crucial al prevenţiei cazurilor noi de obezitate.
Chiar dacă obezitatea poate fi asociată cu alte boli, ea ar trebui tratată ca o boală în sine, prin scheme de tratament şi servicii medicale adecvate patologiei obezităţii.
„Obezitatea este o boală complexă, cu tablou clinic foarte variat, dominat de cele mai multe ori de comorbidităţi şi care ar trebui abordată multidisciplinar în cadrul unei colaborări coordonate”, atrag atenţia reprezentanţii FORO.
Schimbare de perspectivă
De Ziua Mondială a Obezităţii, FORO lansează un apel către mediul politic şi către societatea civilă din România pentru o schimbare de perspectivă în ceea ce priveşte obezitatea.
„Vă propunem să combatem stigmatizarea socială asociată cu obezitatea şi să promovăm abordarea medicală a obezităţii ca boală cronică multifactorială. Nu este un demers simplu, însă credem cu tărie că primul pas este implicarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii într-un schimb onest şi susţinut de idei privind multicauzalitatea obezităţii, schemele sale dedicate de tratament şi serviciile medicale asociate. Prin asumarea publică a concluziilor schimbului nostru de idei, intenţionăm să captăm interesul publicului larg - pentru care discuţiile despre obezitatea ca boală reprezintă o temă de maxim inters. Odată cu creşterea gradului de conştientizare, mizăm pe noi politici publice prin care să reducem costurile sociale ale obezităţii ca boală cronică şi să creştem gradul de incluziune socială a persoanelor care suferă de obezitate”, subliniază reprezentanţii FORO.
Comunicării publice îi revine un rol cheie în promovarea ideii că scăderea ponderală şi menţinerea greutăţii are, în primul rând, beneficii asupra sănătăţii, şi doar secundar asupra esteticii corporale, se mai arată.
