Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara, Centrul de Oncologie Oncohelp şi MSD România au lansat iniţiativa #GrijadePlămâni, o campanie de conştientizare a simptomelor cancerului pulmonar şi a factorilor de risc asociaţi celui mai frecvent tip de cancer din România şi cu cea mai ridicată mortalitate.

Proiectul pune bazele unei intervenţii educaţionale pentru populaţie susţinute de: FABC, centre medicale cu reputaţie pe plan naţional (Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Institutul Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu Bucureşti, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca, Centrul de Oncologie Oncohelp), Societatea Naţională de Medicina Familiei şi MSD România, se arată într-un comunicat.

Campania include şi lansarea unei platforme digitale de informare a publicului, care oferă detalii esenţiale despre factorii de risc ai cancerului pulmonar şi abordează miturile privitoare la această afecţiune.

O mai bună înţelegere a factorilor ce pot duce la apariţia acestui tip de cancer, precum şi recunoaşterea semnelor asociate cancerului bronho-pulmonar pot creşte şansele ca pacienţii să se prezinte la medic şi să le fie depistată din timp boala.

Cancerul pulmonar este o  afecţiune silenţioasă, simptomele devenind evidente când afecţiunea s-a extins deja.

„Diagnosticarea precoce este esenţială, iar aceasta este influenţată de creşterea nivelului de cunoştinte privind simptomele acestei boli tăcute şi extrem de grave. Într-un studiu în care FABC a colaborat, s-a dovedit că nivelul de cunoaştere a simptomelor cancerului pulmonar este scăzut în România. Trebuie să ne conjugăm eforturile pentru a creşte gradul de conştientizare a populaţiei privind simptomele şi importanţa prezentării cât mai urgente la medicul de familie, urmând ca, în pasul următor, sistemul de sănătate să îşi facă datoria pentru accelerarea diagnosticului şi alocarea resurselor eficiente pentru tratament”, afirmă Cezar Irimia, Preşedinte FABC.

Peste 12.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu cancer pulmonar. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii avansate de boală.  Riscul creşte cu vârsta, fiind mai mare mai ales după 55 de ani. Îmbolnăvirile survenite la bărbaţi sunt de circa 3 ori mai numeroase decât la femei.

Cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât şi ca număr de decese în rândul bărbaţilor şi devine o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul patru, după cancerul de sân, cancerul colorectal şi cancerul de col uterin, se mai arată.

„Complexitatea cazurilor de cancer pulmonar pe care noi le diagnosticăm este destul de mare, având în vedere că pacienţii nu recunosc simptomele şi de adresează târziu medicului. Trebuie să avem în vedere să reducem la minimum posibil durata traseului pacientului de la primele simptome până la diagnosticul de certitudine. În spitalul Victor Babeş am reuşit să avem o echipă completă şi complexă de diagnostic. Din aceasta fac parte medicul pneumolog, un specialist în genetică medicală, un anatomopatolog şi un medic specializat în biochimie pentru diagnosticul molecular. Astfel, putem integra informaţia şi putem  oferi evaluarea pe care trebuie să o aibă un pacient oncologic”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie şi manager al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş.

O anchetă populaţională efectuată de către Asociaţia Asistenţilor Medicali Comunitari (AMC) şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul MSD România, a arătat că 1 din 5 respondenţi nu a putut identifica factori de risc bine-cunoscuţi ai cancerului pulmonar.

La nivel global, fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 8 din 10 cazuri de cancer pulmonar . România este una dintre ţările europene cu prevalenţă relativ mare a fumatului mai ales în rândul bărbaţilor (30,6%) . Pe baza studiului menţionat anterior, 32% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt fumători activi zilnici.

Alţi factori de risc asociaţi cancerului pulmonar sunt: expunerea la radon (1 din 10 cazuri de cancer pulmonar în Europa), expunerea la aerul poluat (7% dintre cazurile de cancer pulmonar) şi expunerea la azbest, până la 7 milioane de lucrători în construcţii fiind expuşi acestui risc . De asemenea, tuberculoza şi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) pot creşte riscul de apariţie al cancerului pulmonar .

Un al doilea pilon al proiectului #GrijadePlămâni este implementat de către Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate şi vizează furnizorii de servicii din asistenţa medicală primară. În cadrul acestui proiect inovativ în România, se urmăreşte oferirea de instrumente practice, definite împreună cu profesioniştii din medicina primară, care să crească conştientizarea asupra beneficiilor unei bune monitorizări a riscurilor şi eficacitatea interacţiunii dintre asistenţii medicali din medicina primară şi persoanele cu risc crescut de cancer bronho-pulmonar ce se adresează cabinetului medicului de familie.