Anual, la începutul lunii octombrie, se marchează săptămâna conştientizării importanţei donării de plasmă. Scopul e de a creşte gradul de informare şi educare a populaţiei şi de a promova activităţile de donare.


Pe parcursul acestei săptămâni (4 – 8 octombrie) se organizează evenimente şi acţiuni de comunicare, pentru a le mulţumi donatorilor de plasmă din întreaga lume pentru contribuţia lor în salvarea de vieţi omeneşti, se arată într-un comunicat.

Se doreşte şi să se atragă atenţia asupra importanţei plasmei în dezvoltarea de medicamente care uneori, reprezintă unica şansă la viaţă pentru cei care suferă de afecţiuni precum imunodeficienţele primare şi secundare, neuropatii, boli autoimune, hemofilie sau boli rare.

Din plasmă, prin prelucrarea şi fracţionarea acesteia se pot obţine terapii de care au nevoie în prezent aproximativ 300.000 de pacienţi la nivelul Uniunii Europene, se arată în comunicat.

Deficitul de plasmă necesară pentru a acoperi întregul necesar la nivelul UE este de 3,8 milioane litri, iar pandemia a afectat drastic activitatea de donare şi colectare.

Sunt necesare 130 de donări pentru a obţine tratamentul necesar unui pacient cu imunodeficienţă primară pentru un an, sau 1.200 de donări în cazul unui pacient hemofilic, subliniază Rozalina Lăpădatu, preşedinte al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).

„Având în vedere caracterul unic al plasmei, este nevoie de o perioadă de prelucrare de 7 – 12 luni de la momentul donării până la momentul în care medicamentul este pregătit pentru administrare către pacient. Dorim să atragem atenţia asupra importanţei donării de plasmă şi să încurajăm dezvoltarea unor soluţii sustenabile care să răspundă cererii din ce în ce mai mari de plasmă care există la nivelul Europei, dar şi să le mulţumim donatorilor pentru suportul lor vital”, adaugă Rozalina Lăpădatu.

„Este important să atragem atenţia asupra importanţei realizării centrelor de colectare de plasmă în România şi certificarea lor în reţeaua europeană Plasma Master File. Modificarea legislaţiei şi încurajarea deschiderii de centre de colectare de plasmă pot fi soluţiile care să scadă dependenţa României de produsele derivate din plasmă importate din alte ţări europene”, spune Otilia Stângă, preşedinte al Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID).

 

Alergologia