Cel mai amplu proiect de depistare precoce - screening, diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, a ajuns la etapa de bilanţ.
Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta implementează sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, de mai bine de 5 ani, cel mai mare program de screening activ al tuberculozei „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al TB, inclusiv al TB latente” - SCREENING TB.
Proiectul, în cifre
„Pentru că am ajuns la final dorim ca datele acestei activităţi să ajungă la dumneavoastră, beneficiarii direcţi sau indirecţi ai acestui proiect”, se subliniază într-un comunicat.
Cu ajutorul a patru caravane mobile de radiologie şi analize conexe pentru depistarea precoce a tuberculozei, specialiştii au ajuns în toate cele 41 de judeţele ţării. Proiectul a furnizat gratuit servicii de diagnostic al tuberculozei atât de necesare având în vedere numărul mare de bolnavi de tuberculoză care se tratează anual în România.Tuberculoza se vindecă, dar este esenţial să fie depistată din timp pentru a putea fi tratată, se subliniază.
94.028 de persoane au beneficiat de serviciile oferite de echipa de screening al tuberculozei:
- 84.503 persoane din zonele rurale ale României cu acces dificil sau deficitar la servicii medicale;
- 6.794 persoane private de libertate sau în arest preventiv din sistemul naţional de penitenciare;
- 1.627 persoane fără adăpost din Bucureşti;
- 1.114 consumatori de droguri injectabile din Bucureşti.
Ţintă depăşită
Datorită managementului eficient al resurselor şi mobilizării întregii echipe, aproape 100.000 de persoane au beneficiat de examen radiologic al toracelui în caravanele mobile, depăşindu-se cu mult ţinta de 75.010 persoane. Inovaţia adusă de proiect constă în utilizarea inteligenţei artificiale pentru depistarea unui scor de risc privind tuberculoza, urmată de examinarea sputei prin testare genetică, ceea ce a permis atât identificarea rapidă a cazurilor de tuberculoză cât şi depistarea cazurilor de tuberculoză rezistentă.
Proiectul a demonstrat o rată remarcabilă de detecţie a tuberculozei de peste 5 ori mai mare decât rata naţională raportată în cadrul Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control a Tuberculozei (PNPSCT). Mai exact rata de incidenţă identifcată este de 250,83 cazuri la suta de mii de persoane. Incidenţa naţională oficială raportată de Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control a Tuberculozei, a fost: 57,1 în 2020, 39,7 în 2021, 46,1 în 2022, cifre raportate la suta de mii de locuitori, conform recomandărilor OMS.
Rata cea mai mare de incidenţă a fost înregistrată la populaţia fără adăpost, care este categoria cea mai afectată, cu o rată de incidenţă alarmantă de 1113,76 la suta de mii de locuitori. Pe locul secund se situează incidenţa tuberculozei depistată în rândul persoanelor care utilizează droguri injectabile, cu o rată de depistare de 576,37 la suta de mii de locuitori. Se menţionează că evaluarea acestor categorii de persoane a fost realizată exclusiv pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.
În ceea ce priveşte screening-ul TB din zonele rurale, s-a evidenţiat o rată de detecţie de trei ori mai mare decât incidenţa naţională, adică de 147,64 la suta de mii de locuitori.
Persoanele aflate în închisoare au avut o rată mică de detecţie, 44,84 la suta de mii de locuitori, ca urmare a eforturilor PNPSCT şi a iniţiativei anterioare de screening E-DETECT, care au vizat această categorie.
„Este important să menţionăm că depistarea prin screening activ al tuberculozei, este o modalitate care completează depistarea pasivă pe care PNPSCT o realizează constant, datele raportate în primele 9 luni ale anului 2023, comparativ cu cele din 2022, evidenţiază o creştere a numărului de cazuri de tuberculoză depistate cu 7%”, se precizează.
În primele luni ale acest an au fost identificate 7.276 cazuri de tuberculoză faţă de 6.747 cazuri în 2022, cu 529 mai multe decât în anul precedent.
În privinţa repartiţiei pe regiuni a tuberculozei, cel mai mare număr de cazuri a fost depistat în Regiunea Nord-Est, în vreme ce Regiunile Centru şi Vest au înregistrat cele mai puţine cazuri, similar de altfel cu rata de incidenţă a tuberculozei în cadrul PNPSCT.
Beneficii pentru personalul medical
Proiectul a adus beneficii profesionale şi personalului medical. Programul a debutat având drept ţintă furnizarea programelor de formare specifică pentru 560 de profesionişti. În final, 718 asistenţi sociali, asistenţi medicali comunitari, asistenţi medicali şi mediatori sanitari au beneficiat de aceste servicii de educaţie medicală continuă, aspecte teoretice şi practice care au presupus o curiculă acreditată pe baza metodologiei realizate la nivel naţional.
Schimbul de bune practici în domeniul depistării, tratării şi supravegherii tuberculozei s-a realizat în cadrul simpozionului internaţional „Screening-ul tuberculozei şi migraţia în Europa – RoGer” la care au participat 40 de experţi TB din 14 ţări europene.