Microparticulele de plastic inhalate pot prezenta riscuri grave pentru sănătate. Înţelegerea modului în care acestea se deplasează în sistemul respirator este esenţial pentru prevenirea şi tratamentul bolilor care se pot dezvolta la acest nivel. arată un studiu publicat de American Institute of Physics (AIP).

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un model computerizat bazat pe dinamica fluidelor pentru a analiza circulaţia şi depunerea microplasticului în căile respiratorii superioare, relatează Science Daily şi Agerpres.

Echipa de cercetători a studiat circulaţia microplasticelor de diferite forme şi dimensiuni, în condiţii de respiraţie lentă sau rapidă. Particulele au avut tendinţa de a se depune în cavitatea nazală şi orofaringe.

Echivalentul unui card bancar

Potrivit cercetărilor, oamenii ar putea inhala aproximativ 16,2 fragmente de microplastic în fiecare oră, echivalentul unui card bancar într-o săptămână. Aceste microplastice - resturi minuscule prezente în mediul înconjurător generate de degradarea produselor din plastic - conţin de obicei substanţe toxice.

În jurnalul Physics of Fluids, editat de AIP Publishing, o echipă internaţională de cercetători de la University of Technology, Western Sydney University şi Queensland University of Technology din Australia, Urmia University şi Islamic Azad University din Iran, University of Comilla din Bangladesh, au dezvoltat un model computerizat bazat pe dinamica fluidelor pentru a studia modul în care microplasticele circulă şi se depun în căile respiratorii superioare.

„Milioane de tone de astfel de particule de microplastic au fost găsite în apă, aer şi sol. Producţia globală de microplastic este în creştere, iar densitatea microplasticului din aer creşte semnificativ. Pentru prima dată, în 2022, studiile au descoperit microplastice în căile respiratorii umane, ceea ce creşte nivelul de îngrijorare cu privire la riscurile grave pentru sănătatea respiratorie”, a declarat autorul Mohammad S. Islam.

În cavitatea nazală şi-n orofaringe

Echipa a explorat circulaţia microplasticelor de diferite forme (sferice, tetraedrice şi cilindrice) şi dimensiuni (1,6, 2,56 şi 5,56 microni), în condiţii de respiraţie lentă sau rapidă. Microparticulele de plastic au avut tendinţa de a se aduna în zone din cavitatea nazală şi orofaringe.

„Forma anatomică complicată şi foarte asimetrică a căilor respiratorii şi comportamentul complex al fluxului în cavitatea nazală şi orofaringe fac ca microplasticele să devieze de la curs şi să se depună în acele zone”, a spus Islam.

Autorii au notat că studiul lor subliniază îngrijorarea reală faţă de expunerea şi inhalarea microplasticelor, în special în zonele cu niveluri ridicate de poluare cu plastic sau cu activitate industrială intensă.

„Acest studiu subliniază necesitatea unei conştientizări sporite asupra prezenţei microplasticelor în aerul pe care îl respirăm şi a potenţialelor efecte asupra sănătăţii”, a declarat autorul YuanTong Gu.

În viitor, cercetătorii intenţionează să analizeze deplasarea microplasticului într-un model de plămân, luând în considerare parametrii de mediu precum umiditatea şi temperatura.