Cei care au o viaţă sedentară prezintă un risc crescut de a face o formă mai severă, chiar fatală, de COVID-19, arată un studiu american, realizat pe aproape 50.000 de pacienţi şi publicat în British Journal of Sports Medicine.

Persoanele care nu au fost active fizic cel puţin doi ani înaintea pandemiei sunt mai susceptibile de a fi spitalizate, de a necesita terapie intensivă şi chiar de a-şi pierde viaţa din cauza COVID-19, decât pacienţii care au urmat în mod constant recomandările de activitate fizică, informează agenţia AFP, preluată de Agerpres.

Ca factor de risc pentru o formă gravă de boală, lipsa de activitate fizică este depăşită doar de vârsta înaintată şi de un istoric de transplant de organe, se arată în cercetare.

La studiu au participat 48.440 de adulţi infectaţi cu SARS-CoV-2 şi a fost realizat în perioada ianuarie-octombrie 2020, în SUA.

Prin comparaţie cu alţi factori de risc - fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau cancerul -, lipsa de activitate fizică a fost „cel mai important factor de risc în toate rezultatele”, au subliniat cercetătorii.

În cadrul studiului, vârsta medie a pacienţilor a fost de 47 de ani. Aproape două treimi dintre aceştia au fost femei (62%). În medie, indicele lor de masă corporală (IMC) a fost de 31, imediat peste pragul de obezitate.

Circa jumătate nu sufereau de alte afecţiuni precum diabetul, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), boli cardiovasculare, renale sau de cancer. Circa 20% prezentau unul dintre aceşti factori de risc şi aproape o treime (32%), doi factori sau mai mulţi.

Din punct de vedere al activităţii fizice, 15% din subieţi s-au descris ca fiind inactivi (între 0 şi 10 minute de activitate fizică pe săptămână), 7% au spus că fac mişcare cel puţin 150 de minute pe săptămână, iar restul au raportat că au făcut mişcare într-o oarecare măsură (între 11 şi 149 minute pe săptămână).

Aproximativ 9% din totalul subiecţilor au fost spitalizaţi, iar 2% au murit.

După ce au luat în considerare diferenţele de vârstă, de etnie şi incidenţa comorbidităţilor, cercetătorii au ajuns la concluzia că pacienţii sedentari cu COVID-19 au fost de două ori mai predispuşi să fie spitalizaţi, decât cei care s-au declarat mai activi din punct de vedere fizic.