Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC), prin protocolul de colaborare semnat de general maior medic profesor universitar dr. Florenţina Ioniţă-Radu, directorul general al unităţii medicale, cu Societatea Română de Sindrom Lynch, prin intermediul slt. medic asistent universitar dr. Oana Cristina Voinea, preşedinte al organizaţiei profesionale, şi lt. col. medic lector universitar dr. Lucian Eftimie, vicepreşedinte al SRSL, a făcut primii paşi pe calea medicinei personalizate din România, prin aderarea la reţeaua naţională de screening, diagnostic şi tratament precoce a pacienţilor diagnosticaţi cu această afecţiune.

Ulterior, acest demers se poate constitui, la nivel sistemic, într-un precursor al unui sistem medical multidisciplinar pentru patologia oncogenetică, se arată într-un comunicat. Predispoziţia genetică de a dezvolta cancere, de obicei multiple şi cu apariţie precoce, dacă este recunoscută precoce poate duce la strategii de reducere a riscului, ceea ce se traduce printr-o creştere a supravieţuirii şi speranţei de viata a pacienţilor.

Cele mai frecvente şi cunoscute sindroame oncogenetice ereditare sunt BRCA1 şi BRCA2, care se manifestă printr-o probabilitate înaltă de a dezvolta precoce cancere ale glandei mamare şi ovarului; sindromul neoplaziilor endocrinologice multiple – MEN care se asociază cu numeroase tumori endocrinologice cu debut precoce, PAF (Polipoza Adenomatoasă Familială) – care se traduce prin predispoziţia de a dezvolta cancere digestive şi tiroidiene la vârstă tânără -  iar lista poate continua.

În centrul acestei strategii medicale se situează pacientul, cu nevoile sale de sănătate şi de calitate a vieţii, scopul principal al acestui demers fiind scăderea substanţială a indicatorilor de mortalitare prevenibilă prin patologia oncologică.

„Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, prin infrastructura materială aflată la dispoziţie (secţii de chirurgie generală, hematologie, radioterapie, oncologie medicală, imagistică, radiologie intervenţională, medicină nucleară, gastroeterologie, ginecologie şi anatomie patologică, laborator de testare moleculară/genetică, cabinet de psihologie şi de onconutriţie) - dotarea cu aparatură şi tehnică de ultimă generaţie, gradul înalt de supraspecializare al personalului medical, experienţa şi preocupările din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare medicală precum şi prin intermediul parteneriatelor încheiate cu instituţii universitare şi academice naţionale şi internaţionale, poate aborda, multidisciplinar, la acelaşi nivel de performanţă cu cel aplicat la nivel occidental, patologia Lynch, aducând, totodată, o contribuţie importantă la creşterea awarenessului, în vederea îmbunătăţirii practicii medicale unitare abordate în cazul acestor pacienţi”, se subliniază în comunicat.

Premisele care au stat la baza acestui protocol de colaborare sunt:

1. Statisticile publicate, în ultimii cinci ani, la nivel european privind creşterea incidenţei afecţiunilor oncologice la persoane tinere.

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer şi 1,3 milioane au murit din această cauză. Până în anul 2035, cazurile de cancer ar putea creşte cu până la 25% dacă nu se intervine prompt. Peste 40% din cazurile de cancer pot fi prevenite. Dacă tendinţele actuale nu sunt inversate, acesta ar putea deveni principala cauză de deces în UE.

În România, povara cancerului este ridicată, cu 83.461 de cazuri nou-diagnosticate şi 50.902 de decese în 2018. România este printre primele 10 ţări europene în ceea ce priveşte ratele mortalităţii prin cancer. Majoritatea pacienţilor cu cancer sunt diagnosticaţi în stadii avansate din cauza lipsei strategiilor de screening şi depistare precoce şi a accesului slab la asistenţă medicală (timpul până la diagnostic şi tratament este de 3 ori media UE). România nu există un registru naţional oncologic sau un dosar electronic al pacientului în vigoare – datele lipsesc.

„Pentru că, din punct de vedere genetic suntem diferiţi, iar aceste diferenţe pot duce la succesul sau, dimpotrivă, la eşecul unui tratament recomandat pentru acelaşi diagnostic clinic. Dacă este vorba despre cancer, atunci lucrurile capătă o altă perspectivă”, se mai arată.

Medicina personalizată utilizează markerii biologici moleculari pentru a evalua atât riscul de îmbolnăvire al unei persoane, cât şi pentru a identifica prezenţa afecţiunii înainte ca semnele acesteia să se manifeste.

În acest moment, statisticile relevă că există proporţii mari de pacienţi pentru care tratamentele sunt ineficiente: 43% dintre pacienţii cu diabet, 50% dintre cei cu artrită şi 75% dintre cei cu cancer.

2. Criza provocată de pandemia COVID-19 a adus în prim-plan punctele vulnerabile ale sistemelor de sănătate actuale, prin lipsa accesului imediat la informaţii şi date medicale.

În această perioadă, deciziile şi investiţiile realizate de SUUMC au reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea unui sistem de servicii de sănătate eficient, care să ofere acces echitabil pacienţilor, axat pe prevenţie şi integrarea principiilor medicinei personalizate. În acest sens, au fost elaborate şi aplicate o serie de politici care au facilitat utilizarea datelor pentru cercetarea în medicină, au fost intensificate demersurile de atragerea fondurilor europene pentru cercetare în medicină personalizată şi au fost făcute investiţii în dezvoltarea dosarelor electronice şi a registrelor electronice de pacienţi  şi în tehnologii de monitorizare la distanţă de tip telemedicină, precum şi proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate, toate acestea având potenţialul de a oferi rezultate medicale mai bune pentru pacienţi cu costuri sustenabile pentru societate.

3. Lipsa sau insuficienţa unui anumit grad de educaţie pentru sănătate - abilitatea cognitivă şi socială care determină capacitatea indivizilor de a accesa, înţelege şi folosi informaţiile în moduri care promovează şi menţin sănătatea.

În România, în perioada 2016-2020, accesul la asistenţă medicală şi la noi terapii s-a îmbunătăţit dar, cu toate acestea, percepţiile şi atitudinea oamenilor faţă de boală/cancer s-au înrăutăţit, în ciuda multiplelor campanii de informare, se mai arată.