În zilele de 28 - 29 martie a.c., în cadrul proiectului REVERSE, a fost organizat un workshop, cu participare online, cu tema „Prevenirea şi controlul infecţiilor în spitale”. Evenimentul s-a adresat personalului medical, medici şi asistenţi medicali cu atribuţii şi competenţe în activitatea de supraveghere şi control a infecţiilor asociate asistenţei medicale din SUUMC şi din alte 5 unităţi medicale dedicate pacienţilor cu boli acute din Grecia Italia şi Spania.
Proiectul REVERSE, coordonat de Universitatea din Zurich (Elveţia) este susţinut de un consorţiu puternic din lumea academică, organizaţii de sănătate şi guvernamentale, incluzând 12 parteneri din Grecia, Israel, Italia, Olanda, România, Spania, Elveţia şi Marea Britanie, se arată într-un comunicat al SUUMC.
Din 2021, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, alături de alte cinci spitale din România, sub coordonarea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, a început să se deruleze, pentru o perioadă de 5 ani, proiectul REVERSE (Prevention and management tools for reducing antibiotic resistance in high prevalence settings).
Proiectul urmăreşte reducerea infecţiilor asociate asistenţei medicale cauzate de bacterii Gram-negative multirezistente prin aplicarea unui program complex de intervenţii eficiente, în etape, bazat pe dovezi ştiinţifice, pentru a îmbunătăţi capacitatea de testare microbiologică, prevenirea şi controlul infecţiilor în spitale şi utilizarea judicioasă a antimicrobienelor.
Un alt obiectiv urmăreşte facilitarea schimbului de expertiză prin crearea platformelor de dialog între specialişti şi asigurarea fluxului de informaţii şi bune practici în domeniu.
„Emergenţa rezistenţei la antibiotice a devenit o problemă serioasă la nivel global, în plină expansiune, datele până în anul 2050 nefiind deloc optimiste, unii autori estimând un număr de 10 milioane de decese/an. Dezvoltarea şi implementarea unor strategii eficiente de prevenţie şi control reprezintă elemente cruciale în combaterea acesteia”, se subliniază în comunicat.
Dezvoltarea bacteriilor rezistente este un fenomen natural care este exacerbat şi accelerat de utilizarea inadecvată a antibioticelor în domeniile sănătăţii umane şi animale.
Antibioticele acţionează pentru a elimina cele mai sensibile bacterii. Cu toate acestea, unele bacterii sunt capabile să supravieţuiască şi să se adapteze prin dobândirea „genelor de rezistenţă”, fie prin mutaţia genelor existente, fie prin dobândirea de gene noi.
Utilizarea nejustificată a antibioticelor, cum se intâmplă de exemplu în infecţiile virale (răceală, dureri în gât şi alte infecţii respiratorii etc.), când utilizarea antibioticelor este inutilă şi chiar dăunătoare, deoarece favorizeaza rezistenţă bacteriană, crescând numărul de tulpini bacteriene rezistente.
„Astăzi, tratamentul pentru un număr tot mai mare de infecţii, cum ar fi pneumonia, tuberculoză, septicemia şi gonoreea, a devenit dificil şi uneori imposibil, deoarece antibioticele îşi pierd eficacitatea. Vedem, de asemenea, reapariţia anumitor boli (tuberculoză, de exemplu) din cauza rezistenţei la antibiotice”, se mai arată.
Noi antibiotice sunt în curs de dezvoltare, dar niciunul dintre ele nu este considerat eficient împotriva celor mai rezistente bacterii. Va dura cinci până la zece ani înainte că aceşti noi compuşi să devină disponibili.
Consecinţele rezistenţei la antibiotice sunt:
- Eşecul tratamentului care duce la probleme cronice
- Creşterea morbidităţii (dizabilităţi, rezultate slabe) şi a mortalităţii
- Efecte adverse ale tratamentelor alternative (potenţial mai puţîn eficiente, posibil mai toxice)
- Recidivă infecţiei după tratament
- Răspândirea crescută a bacteriilor rezistente la antibiotice şi a infecţiilor asociate acestora, dobândite în comunitate şi unităţi de asistenţă medicală
- Utilizarea crescută a antibioticelor
- Lipsa disponibilităţii antibioticelor eficiente din punct de vedere clinic
- Internări mai lungi şi mai complicate în spital
- Costuri excesive de asistenţă medicală
- Scăderea productivităţii sociale
Impactul rezistenţei la antibiotice asupra vieţilor, sistemelor de sănătate şi economiilor este considerabil şi va continuă să crească. „Au fost publicate unele estimări ale efectelor economice, iar constatările sunt îngrijorătoare. De exemplu, costul anual pentru sistemul de sănătate din SUA a fost estimat la 21-34 miliarde de dolari, precum şi mai mult de 8 milioane de zile suplimentare în spital”, se mai subliniază în document.
UE estimează că rezistenţă la antibiotice cauzează 600 de milioane de zile de productivitate pierdută în fiecare an.
