Universităţile de Medicină şi Farmacie tradiţionale, unite într-o voce comună în Alianţa G6-UMF, au subliniat, săptămâna trecută, la Guvern, necesitatea creării unei reţele naţionale de spitale universitare.


Această idee este susţinută de rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, care consideră că o astfel de reţea ar avea numeroase beneficii atât pentru pacienţi, cât şi pentru sistemul de sănătate în ansamblu, se arată într-un comunicat al universităţii ieşene.

„În ultimii ani, sistemul medical din România a suferit numeroase schimbări şi reforme, dar încă există multe probleme care trebuie abordate şi rezolvate. Una dintre aceste probleme este lipsa spitalelor universitare în România, o situaţie care se deosebeşte de cea din alte ţări europene, unde spitalele universitare sunt considerate cele mai importante centre medicale, de înaltă calitate. Un argument puternic în sprijinul acestei afirmaţii: în clasificarea mondială a spitalelor - World's Best Hospitals 2022, primele 25 de spitale din Europa sunt universitare”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi.

Aceste spitale sunt afiliate universităţilor şi sunt implicate în cercetare şi educaţie medicală, pe lângă furnizarea de servicii medicale de înaltă calitate.

„Spitalele universitare sunt dotate cu echipamente moderne, dispun de resurse financiare şi tehnologice pentru cercetare şi inovare, precum şi de personal medical bine pregătit şi specializat în diferite domenii. Pacienţii care sunt trataţi într-un spital universitar beneficiază de îngrijirea unui personal medical bine pregătit, care are o experienţă vastă în tratarea diferitelor afecţiuni”, explică rectorul UMF Iaşi.

Preluarea Spitalului CFR din Iaşi şi transformarea lui într-un spital universitar reprezintă o oportunitate importantă pentru UMF Iaşi şi pentru întreaga comunitate din regiune.

La rândul lor, reprezentanţii UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca susţin iniţiativa de înfiinţare a unei reţele naţionale de spitale universitare, se arată într-un comunicat al universităţii clujene.

Decizia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii de a face transferul celor 15 spitale aflate în subordinea sa la universităţile de medicină şi farmacie şi la autorităţile locale reprezintă o oportunitate de a crea o reţea naţională de spitale universitare, precum cele care există deja în toate sistemele medicale performante din întreaga lume, se subliniază.

Universităţile de Medicină şi Farmacie din cadrul Alianţei Universitare G6-UMF, prin parteneriatul dezvoltat cu Ministerul Sănătăţii pentru dezvoltarea Strategiei de resurse umane în sănătate şi pentru creşterea calităţii serviciilor medicale, îşi pot asuma misiunea de a contribui la consolidarea şi dezvoltarea capacităţii de pregătire profesională a resursei umane şi de tratament al pacienţilor din aceste spitale. 

„Avantajele integrării şcolilor de medicină cu spitalele universitare sunt de natură interdisciplinară şi scolastică, prin acces facil la experţi din toate domeniile, atât clinice, cât şi din disciplinele fundamentale. Peste tot în lume, spitalul universitar este furnizor de servicii medicale de înaltă calitate, este locul unde se formează studenţii şi medicii rezidenţi, unde se supraspecializează medicii, este spaţiul ideal pentru cercetare medicală, pentru studiu, inovaţie şi progres”, a declarat prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.

Dezvoltarea reţelei naţionale de spitale universitare ar reprezenta un proiect important pentru viitorul medicinei româneşti. Astăzi, spitalele trebuie să facă faţă optim la nevoile şi provocările existente (după cum s-a putut observa în perioada pandemiei) şi trebuie să fie suficient de bine organizare şi flexibile încât să poată face faţă şi la potenţiale provocări noi. Acest lucru înseamnă înseamnă şi flexibilitate din perspectiva spaţiilor disponibile şi cu dotările tehnice corespunzătoare, cât şi din perspectiva personalului calificat, la pregătirea căruia universităţile de medicină şi farmacie vor avea un rol important.

Preluarea Spitalului Clinic C.F. din Cluj-Napoca și transformarea lui într-un spital universitar reprezintă o oportunitate pentru UMF „Iuliu Haţieganu” și pentru întreaga comunitate din regiunea Transilvaniei. Prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul universităţii clujene, a explicat că „prin transformarea Spitalului Clinic C.F. într-un spital universitar, actul medical va fi perfecţionat prin expertiza cadrelor didactice și cercetătorilor din cadrul Universității de Medicină şi Farmacie «Iuliu Haţieganu» Cluj-Napoca. În ceea ce priveşte colaborarea universităţii noastre cu acest spital în formarea studenţilor, acest lucru va fi extins şi îmbunătăţit. Un număr mult mai mare de studenţi vor putea dobândi experienţă şi abilităţi practice într-un mediu profesional de înaltă performanţă. De asemenea, un astfel de spital universitar ar putea servi ca centru de cercetare medicală, oferind cercetătorilor oportunități de a studia și de a dezvolta noi metode de tratament și tehnologii medicale”.

Şi rectorul Rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş, profesor doctor Leonard Azamfirei, susţine că este nevoie de o astfel de reţea naţională, dat fiind faptul că, potrivit clasificării mondiale a spitalelor pe 2022, primele 25 de spitale din Europa sunt universitare.

„Recent a fost dată publicităţii clasificarea mondială 2022 a spitalelor - World's Best Hospitals 2022, realizată de către Newsweek şi compania Statista. Dacă primele poziţii din cele 250 care apar în clasificare sunt ocupate, de fiecare dată, de spitalele din SUA (primele 3 poziţii), este de comentat ierarhia spitalelor din Europa. Există o legătură firească între puterea economică a ţărilor şi calitatea serviciilor medicale din aceste ţari, dar aş vrea să mai aduc în faţă încă un lucru evident: fie din denumirea spitalelor, fie din analiza sumară a activităţilor acestora rezultă că primele 25 de spitale din Europa sunt spitale universitare (...) În toată lumea, performanţa medicală de vârf se face mai ales în spitalele universitare, fără ca această afirmaţie să diminueze în vreun fel importanţa activităţii medicale din celelalte spitale publice sau private, care are însă o orientare mai ales comunitară, cu adevărat necesară de altfel, la fiecare nivel sau uneori chiar de rentabilitate imediată, cu referinţă, mai ales la serviciile medicale private”, a arătat dr. Leonard Azamfirei pe Facebook.

Rectorul UMF „Carol Davila” Bucureşti, prof. univ. dr. Viorel Jinga, consideră că reţeaua de spitale universitare poate contribui la dezvoltarea coordonată a resursei umane din sănătate, având în vedere că în aceste spitale se pregătesc atât studenţii la medicină, cât şi medicii rezidenţi, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a UMFCD.

„Dezvoltarea unei reţele de spitale universitare reprezintă un pas important pentru îmbunătăţirea sistemului public de sănătate din România. Aceste spitale vor putea oferi oportunităţi de învăţare pentru studenţi, formare pentru medicii rezidenţi, dar în cadrul unităţilor se pot organiza şi platforme de cercetare. Pe de altă parte, în spitalele universitare se pot dezvolta servicii de nişă în medicină care să vină în sprijinul pacienţilor pe diverse patologii. Spitalele universitare sunt de obicei echipate cu tehnologie modernă şi pot oferi astfel servicii medicale specializate şi complexe, care nu sunt disponibile în alte spitale publice. Realizarea unei reţele de spitale universitare poate avea un impact semnificativ asupra îmbunătăţirii accesului la serviciile medicale de calitate, prin furnizarea atât de servicii medicale specializate, precum şi prin atragerea de specialişti. În plus, spitalele universitare pot deveni centre de excelenţă în cercetare, contribuind la dezvoltarea de noi tratamente şi terapii pentru pacienţi la fel cum vedem şi în alte ţări, care investesc mult mai mult decât noi în sistemul de sănătate”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

 

 


Medic