La debutul sezonului infecţiilor virale, medicii specialişti atrag atenţia asupra pericolului pe care-l presupune infecţia cu virusul sinciţial respirator (VSR) în rândul copiilor născuţi prematur.

La copii, virusul sinciţial respirator (VSR) determină, în general, simptome uşoare şi moderate, asemănătoare unei răceli. Însă la cei născuţi prematur sau cu anumite probleme pulmonare sau cardiace poate determina infecţii respiratorii grave, care necesită spitalizare.

Epidemiile de VSR pot să apară oricând pe parcursul anului. De obicei, acestea au loc în lunile mai reci, de iarnă şi durează în medie 5 - 6 luni. Sezonul infecţios cu VSR poate varia în funcţie de regiune, în România acesta desfăşurându-se din octombrie până în martie.

„Momentul debutului infecţiilor este cu totul altul, nu din ianuarie, ci vedem că din august-septembrie. (...) În clima temperată se constată că virusul sinciţial respirator în mod regulat determină vârful epidemiologic în jumătatea iernii, dar s-a grăbit puţin în această perioadă. În general sezonul ploios se caracterizează prin apariţia acestor epidemii. Şi pentru că noi locuim în Europa, trebuie să menţionez faptul că virusul vine de la Sud la Nord, şi de la Vest la Est”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, prof. dr. Anca-Doina Pleşca, medic primar pediatrie, neurologie pediatrică, pneumologie pediatrică, Preşedinte al Societăţii Române de Pediatrie.

Dr. Adriana Dan, medic primar neonatologie, şef secţie Neonatologie la Spitalul Clinic Universitar Bucureşti a precizat că orice copil până la vârsta de 2-3 ani face o infecţie cu virus sinciţial respirator.

Acest virus extrem de contagios nu oferă o imunitate de durată, ceea ce înseamnă că un copil se poate îmbolnăvi de două-trei ori în acelaşi sezon.

„Infecţiile recidivante au şi consecinţe pe termen lung. De aceea, sigur că trebuie să-i acordăm o atenţie deosebită. Infecţiile pot fi mai uşoare la sugarii născuţi la termen şi la copiii sănătoşi, însă pot fi grave, să necesite spitalizare, oxigen sau chiar internare la terapie intensivă la anumite categorii de copii vulnerabili. Aceste categorii sunt prematurii şi cei cu greutate scăzută la naştere dar şi cei cu afecţiuni cardiovasculare sau pulmonare”, a explicat medicul.

Astfel, sfatul specialiştilor este ca în perioada rece în care este probabilă epidemia de VSR, copiii cu risc înalt de infecţie severă cu VSR să beneficieze de tratamentul care să-i protejeze.

„Prezenţa unui tratament profilactic pentru îmbolnăvirile cu virusul sinciţial respirator, accesibil acum gratuit şi în România şi administrat uşor, în siguranţă, este o mare realizare pentru pacienţii noştri prematuri. Cred că profesioniştii din domeniul medical ar trebui să-l recomande, părinţii ar trebui să ştie şi să-l solicite pentru că cu adevărat face diferenţa între o copilărie fericită cu mai puţine infecţii şi o copilărie privată de contactul cu spitalul”, a adăugat dr. Adriana Dan.

Şi conf. dr. Cătălin-Gabriel Cîrstoveanu a subliniat că imunizarea reduce dramatic riscul infecţiilor şi mortalitatea la aceşti copii.

„Imunizarea este foarte simplă. Este o injecţie intramusculară, nu este o procedură specială. Nu este o operaţie, este o simplă injecţie. (...) Categoriile de risc pot să cearcă acest vaccin. Românii sunt foarte complianţi la tratament, mamele ar trebui să ştie să-l ceară. Noi ca medici, vorbim de întreaga masă a medicilor, trebuie să recomandăm imunizarea pentru VSR. Ar trebui să fim foarte atenţi la aceste grupe vulnrabile, sunt definite foarte clar”, a menţionat conf. dr. Cătălin-Gabriel Cîrstoveanu, medic primar neonatologie, şef secţie Terapie Intensivă Neonatală, Spitalul de Copii „Maria Sklodowska Curie”, vicepreşedinte Asociaţia Română de Neonatologie.

O categorie deosebit de vulnerabilă sunt copiii născuţi prematur (cei născuţi înainte de 35 de săptămâni de sarcină sau mai puţin) cu vârsta de 6 luni sau mai puţin la începutul sezonului infecţios cu VSR.

Conform Asociaţiei Prematurilor din România, anual, circa 18.000 de copii se nasc prematur în ţara noastră, unul la fiecare 30 de minute.

De asemenea, complicaţii ale infecţiei cu VSR pot apărea şi la sugarii sau copii mici (24 de luni sau mai puţin) care prezintă un anumit tip de afecţiune pulmonară cronică (displazie bronhopulmonară) sau anumite probleme cardiace congenitale.

Autor: Dorina Novac