CERCETARE ORGINIALA

Corelaţii între dislipidemie şi tulburările de dinamică sexuală

 Correlations between dyslipidemia and sexual dynamics disorders

First published: 28 octombrie 2021

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.143.5.2021.5536

Abstract

Introduction. Erectile dysfunction is one of the most com­mon disorders of sexual dynamics representative of patients aged 45-55 years old. The most common causes are due to both physiological and psychological factors, the pa­tients with diabetes and heart disease being among the first risk groups in acquiring erectile dysfunction. Materials and method. We performed the analysis of 2254 medical files of some patients who had sexual dynamics disorders, 809 also having dyslipidemia. The determinations were per­formed in a medical analysis laboratory, followed by penile Doppler ultrasound. Results. We note that the environment of origin is a key factor in the results ob­tained and reveals the fact that patients from urban areas, respectively those around the age of 60 have an in­creased risk of presenting disorders of sexual dynamics. Con­clu­sions. Iatrogenic sexual dynamics disorders and psycho­emo­tional disorders can be prevented by correctly in­for­ming patients with dyslipidemia, especially those who are or will be treated with statins. 
 

Keywords
dyslipidemia, erectile dysfunction, hypolipidemic treatment

Rezumat

Introducere. Disfuncţia erectilă este una dintre cele mai frec­ven­te tulburări de dinamică sexuală specifică pacienţilor cu vârsta curprinsă între 45 şi 55 de ani. Cele mai frecvente cau­ze sunt datorate atât factorilor fiziologici, cât şi psihologici, pa­cien­ţii cu diabet zaharat şi boli cardiace fiind printre primele gru­puri de risc în dobândirea disfuncţiei erectile. Materiale şi me­to­dă. Am efectuat analizarea a 2254 de dosare medicale ale unor pacienţi care prezentau tulburări de dinamică sexuală, 809 având şi dislipidemie. Determinările s-au efectuat într-un la­bo­ra­tor de analize medicale, urmate de ecografia Doppler pe­nia­nă. Rezultate. Observăm că mediul de provenienţă este un factor-cheie în cadrul rezultatelor obţinute şi relevă faptul că pa­cien­ţii din mediul urban, respectiv cei în jurul vârstei de 60 de ani au un risc crescut de a prezenta tulburări de dinamică se­xua­lă. Concluzii. Tulburările de dinamică sexuală iatrogene şi tulburările psihoemoţionale pot fi prevenite prin informarea co­rec­tă a pacienţilor care prezintă dislipidemie, mai ales a celor care urmează sau vor urma un tratament cu statine.
 

Introducere

În România, 3% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 de ani, 7% dintre cei cu vârsta între 25 şi 45 de ani şi 22% dintre cei între 45 şi 55 de ani suferă de disfuncţie erectilă, o incapacitate de a realiza sau men­ţi­ne o erecţie suficientă pentru a permite o relaţie se­xua­lă satisfăcătoare, potrivit Institutului Naţional de Să­nă­tate(1).

Tulburările de dinamică sexuală sunt în relaţie directă cu diferiţi factori de risc, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, dislipidemia, fumatul, obezitatea, ateroscleroza, stresul, depresia, anxietatea, pierderea încrederii în sine, lipsa comunicării cu partenera sau lipsa atracţiei sexuale faţă de parteneră(2), toate acestea având un impact negativ asupra relaţiei intime, respectiv asupra propriei stime de sine. În SUA s-a constatat, printr-un studiu realizat la un număr de 2126 de bărbaţi, faptul că disfuncţia erectilă este asociată în mod semnificativ cu diabetul zaharat, care prezintă drept comorbiditate dislipidemia. 75% dintre pacienţii diabetici acuză erecţii slabe din cauza insuficienţei arteriale la nivelul sistemului cavernos, a unei disfuncţii veno-ocluzive corporale sau a unei neuropatii(1). De asemenea, pacienţii cu boli cardiace severe sunt printre primele grupuri de risc crescut în dobândirea unei disfuncţii erectile(3).
 

Figura 1. Corelaţia dintre dislipidemie şi mediul de provenienţă (D: dislipidemie; U: urban; R: rural)
Figura 1. Corelaţia dintre dislipidemie şi mediul de provenienţă (D: dislipidemie; U: urban; R: rural)

Materiale şi metodă

Am analizat dosarul medical a 2254 de pacienţi care în perioada 2006-2013 au reclamat tulburări de dinamică sexuală, dintre care 809 pacienţi prezentau dislipidemie. Determinările biochimice s-au efectuat în laboratoare de analize medicale acreditate RENAR, iar în cadrul examenului medical s-a efectuat ecografie Doppler peniană, folosind un aparat HADECO Smartdop 30 EX.

Rezultate

Corelarea dislipidemiei cu mediul de provenienţă a arătat faptul că trei sferturi dintre pacienţii care aveau dislipidemie şi prezentau tulburări de dinamică sexuală proveneau din mediul urban, evidenţiind diferenţe majore în stilul de viaţă între pacienţii din mediul rural, respectiv urban, dislipidemia fiind o patologie ce poate fi ameliorată sau prevenită prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Urmărind corelarea dislipidemiei cu vârsta pa­cien­ţilor, se poate observa faptul că există aceeaşi tendinţă de scădere a incidenţei dislipidemiei, corelată cu vârsta pacientului cu tulburări de dinamică sexuală începând de la 60 de ani, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.

În mediul rural de observă o incidenţă aproximativ egală în decadele 31-60 de ani, în timp ce în mediul urban există o creştere a incidenţei pe parcursul acestor decade.

Se poate observa faptul că numărul pacienţilor cu tulburări de dinamică sexuală care au dislipidemie şi care nu iau tratament este mai mare decât al celor care au un tratament hipolipemiant. Dintre tratamentele hipolipemiante, conform studiului, tulburările de dinamică sexuală sunt cel mai frecvent întâlnite la pacienţii care iau exclusiv statine (59,39%), urmaţi de pacienţii trataţi cu statine şi fibraţi (23,35%), respectiv de pacienţii care iau tratament doar cu fibraţi (17,26%).

Din punct de vedere statistic, afectarea libidoului nu a avut o pondere semnificativă în influenţarea vieţii sexuale a pacientului, indiferent de tipul de dislipidemie. Disfuncţia erectilă a avut cea mai mare pondere la pacienţii cu dislipidemie mixtă, urmaţi de pacienţii cu hipercolesterolemie şi de cei cu hipertrigliceridemie. Ejacularea precoce are o pondere aproximativ egală la pacienţii cu hipercolesterolemie şi hipertrigliceridemie, fiind de trei ori mai frecventă decât la pacienţii cu dislipidemie mixtă.
 

Figura 2a. Frecvenţa dislipidemiei în funcţie de vârstă în mediul urban
Figura 2a. Frecvenţa dislipidemiei în funcţie de vârstă în mediul urban
Figura 2b. Frecvenţa dislipidemiei în funcţie de vârstă în mediul rural
Figura 2b. Frecvenţa dislipidemiei în funcţie de vârstă în mediul rural
Figura 3. Tulburarea de dinamică sexuală (TDS) în corelaţie cu tratamentul primit (Abrevieri: TDS+D=tul­bu­rare de dinamică se­xu­a­lă la pacient cu dis­li­pi­de­mie tratat cu statină şi fibrat; TDS+S=tul­burare de di­na­mică sexuală la pacient cu dislipidemie tratat cu statină; TDS+FBT=tul­bu­ra­re de di­na­mică sexuală la pacient cu dislipidemie tratat cu fibrat; TDS+N=tul­bu­rare de dinamică sexuală la pacient cu dislipidemie fără tratament)
Figura 3. Tulburarea de dinamică sexuală (TDS) în corelaţie cu tratamentul primit (Abrevieri: TDS+D=tul­bu­rare de dinamică se­xu­a­lă la pacient cu dis­li­pi­de­mie tratat cu statină şi fibrat; TDS+S=tul­burare de di­na­mică sexuală la pacient cu dislipidemie tratat cu statină; TDS+FBT=tul­bu­ra­re de di­na­mică sexuală la pacient cu dislipidemie tratat cu fibrat; TDS+N=tul­bu­rare de dinamică sexuală la pacient cu dislipidemie fără tratament)
Figura 4. Corelaţia dintre tipul de dislipi­de­mie şi tulburarea de dinamică sexuală  (Abrevieri: CNM=creş­te­rea nive­lu­lui coles­te­ro­lului şi trigliceridelor; CNC=creşterea ni­ve­lu­lui de colesterol; CNT=creş­terea nive­lu­lui trigliceridelor; EP=eja­cu­lare precoce; ER=erec­ţie; L=libidou)
Figura 4. Corelaţia dintre tipul de dislipi­de­mie şi tulburarea de dinamică sexuală (Abrevieri: CNM=creş­te­rea nive­lu­lui coles­te­ro­lului şi trigliceridelor; CNC=creşterea ni­ve­lu­lui de colesterol; CNT=creş­terea nive­lu­lui trigliceridelor; EP=eja­cu­lare precoce; ER=erec­ţie; L=libidou)


Tratament

Pentru tratarea disfuncţiei erectile există foarte multe opţiuni, variind de la schimbări ale stilului de viaţă până la operaţii vasculare complexe. Terapia psihologică, în special terapia sexuală, este recomandată pentru pacienţii la care nu a fost detectată vreo cauză organică(4). O altă opţiune o reprezintă schimbarea medicaţiei, dacă disfuncţia erectilă este iatrogenă(5), dar înlocuirea acesteia poate fi dificilă atunci când este vorba de o patologie cronică, însă în unele cazuri situaţia poate fi ameliorată prin utilizarea unor suplimente cu proprietăţi fitoterapeutice(6).

Concluzii

Prezentarea pacienţilor din mediul rural în ambulatoriul de specialitate pentru probleme de dinamică sexuală este mai redusă, probabil din considerente legate de adresabilitate, dar şi din cauza unei informări mai reduse în rândul pacienţilor mai în vârstă. Scăderea incidenţei cu dislipidemie la cei cu vârsta de peste 60 de ani, conform acestui studiu, s-ar datora neacordării de către pacient a unei importanţe deosebite tulburărilor de dinamică sexuală apărute.

De asemenea, faptul că statinele sunt cele mai incriminate în apariţia tulburărilor de dinamică sexuală iatrogenă are probabil legătură cu recomandările ghidurilor privind protocolul terapeutic al pacienţilor cu dislipidemie. Indiferent de tipul dislipidemiei, cel mai frecvent simptom pentru care s-au prezentat pacienţii a fost disfuncţia erectilă, urmată la mare distanţă de ejacularea precoce, simptom ce poate avea numeroase alte cauze. În acest context, considerăm că în cazul unei anamneze simple a pacientului cu dislipidemie, cu sau fără tratament, medicul de familie poate informa pacientul cu privire la aceste riscuri, putând astfel preveni apariţia unor tulburări psihoemoţionale secundare unei tulburări de dinamică sexuală iatrogene.  

 

Conflict of interests: The authors declare no con­flict of interests.

Bibliografie

  1. Perşu C, Cauni V, Gutue S, et al. Diagnosis and treatment of erectile dysfunction - a practical update. J Med Life. 2009;2(4):394-400.

  2. Results from the 19th Congress of The European Society for Sexual Medicine, 3rd-6th of December. Austria: 2006.

  3. Szekeres NA, Jeremias Zs, Vida AO, et al. Can erectile dysfunction predict major cardiovascular events? JIM. 2016;1(1):19-20.

  4. Travison TG, Shabsigh R, Araujo AB. The natural progression and remission of erectile dysfunction: Results from the Massachusetts Male Aging Study. J Urol. 2007;177:241-246.

  5. Moyad MA, Barada JH, Lue TF. Sexual Medicine Society Nutraceutical Committee: Prevention and treatment of erectile dysfunction using lifestyle changes and dietary supplements: What works and what is worthless. Urol Clin North Am. 2004;31:259-273.

  6. Stief C. Testosterone and erection: Practical management for the patient with erectile dysfunction. Eur Urol Suppl. 2007;6:868-873.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT - DIABET | Ediţia 3 123 / 2018

Corelaţii între diabetul zaharat şi tulburările de dinamică sexuală

Remus Şipoş

Tulburările de dinamică sexuală masculine sunt asociate cu o serie de factori de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, dislipide...

26 mai 2018
SUPLIMENT DIABETOLOGIE | Ediţia 3 / 2016

Disfuncţia erectilă la pacientul cu diabet zaharat

Alexandra Mureşan

Disfuncţia erectilă (DE) reprezintă incapacitatea de a obţine sau menţine o erecţie suficientă pentru o performanţă sexuală satisfăcătoare(3).

07 martie 2016
SINTEZE CLINICE | Ediţia 6 138 / 2020

Corelaţii ale metabolismului lipidic cu remodelarea osoasă

M. Ciornei, Emese Orban, Remus Şipoş

Introducere. Osteoporoza şi dislipidemia reprezintă o pa­to­lo­gie medicală cronică, iar relaţia dintre acestea se bazează pe factori de risc şi me...

23 decembrie 2020
TEMA EDITIEI | Ediţia 1 151 / 2023

Tulburări de dinamică sexuală în boala Parkinson

Emese Orban, Remus Şipoş

Boala Parkinson este o afecţiune neurodegenerativă progresivă, care prezintă o morbiditate şi mortalitate semnificativă. Reprezintă a 14-a cauză de...

24 martie 2023