Pentru multe persoane, luna mai este probabil mai puţin importantă, însă, pentru sistemul sanitar, această lună ar trebui să însemne celebrarea specialităţii care stă la baza piramidei funcţionării lui. Astfel, în fiecare an, la 19 mai, este celebrată Ziua Internaţională a Medicului de Familie, specialitate a cărei importanţă reiese din însăşi denumirea ei, deoarece familia stă la baza societăţii. Multă lume medicală şi nemedicală suprapune termenul de medicină de familie cu cel de medicină generală. Nu este absolut nimic ofensator, deşi unii ar putea crede că este vorba doar despre absolvenţi ai unor facultăţi de medicină generală care nu au dobândit nicio specialitate. La nivelul medicilor de familie este centralizată şi evaluată starea de sănătate a pacientului din perspectiva tuturor patologiilor sau, aşa cum spunea un coleg foarte drag mie, noi, medicii de familie, nu am dobândit o specialitate bazată pe patologia unui organ, ci avem capacitatea de a evalua starea de sănătate a pacientului dintr-o perspectivă holistică. Chiar mai mult decât atât, aşa cum sugerează denumirea specialităţii, medicină de familie, medicii din această specialitate au, de cele mai multe ori, acces la informaţiile privind antecedentele heredocolaterale ale pacientului fără a fi nevoiţi să apeleze la o anamneză care de multe ori se dovedeşte ineficientă, din cauza informaţiilor insuficiente pe care le deţine pacientul.
Importanţa specialităţii medicină de familie ar putea fi evidenţiată prin politicile şi programele de profilaxie, programe a căror implementare se poate baza pe date statistice generale sau pe date specifice naţionale, dacă ar fi centralizate toate informaţiile care sunt deţinute la nivelul medicului de familie. Chiar dacă de-a lungul anilor „atenţia” asupra acestei specialităţi din domeniul medical s-a împărţit între subfinanţarea ei, respectiv birocratizarea acesteia, medicina de familie reprezintă nu doar soluţia de primă intenţie în programe de prevenţie, ci şi o soluţie optimă din perspectiva raportului cost-eficienţă la care este expus un sistem sanitar. Din păcate, prin intermediul unui contract-cadru redactat cu accente de foarte multe ori de competenţă politică sau contabilă, şi mai puţin medicală, exercitarea acestei specialităţi şi a competenţelor pe care le implică a fost limitată sau obstrucţionată. Cu toate acestea, medicina de familie este şi va rămâne una din specialităţile medicale indispensabile, alături de celelalte specialităţi, pentru păstrarea şi promovarea stării de sănătate a populaţiei.
În această lună de sărbătoare pentru medicina de familie, doresc să le urez „La mulţi ani, cu sănătate, bucurii şi putere de muncă!” colegilor care practică această nobilă profesie, într-o specialitate cu vaste provocări, iar decidenţilor care manageriază posibilităţile privind exercitarea acestei meserii le doresc înţelepciune pentru a putea lua deciziile necesare astfel încât medicina de familie să poată reprezenta baza unui sistem medical sănătos, funcţional, în interesul cetăţenilor.