Introduction. Arterial hypertension is a rather common illness that affects a huge number of our population, which when associated with type 2 diabetes mellitus raises the cardiovascular risk of the patient. Aim. The purpose of this paper is to evaluate the compliance and the enforcement of the cardiovascular prevention guidelines among high risk individuals. Materials and method. We have created a retrospective study on consecutive patients, diagnosed either with high blood pressure or dsylipidemia, or with diabetes mellitus type 2, but without proven atherosclerotic disease, interviewed in our clinic between January and December 2014. Results. Out of 454 patients which met the inclusion criteria we have selected a smaller lot (32) which had both high blood pressure and diabetes mellitus. Less than half of the patients were smokers (31.25%), the vast majority had grade I obesity (37.5%) and there weren’t any patients who reached target systolic blood pressure level (<140 mmHg). Around half of the patients had statin treatment (53.12%) but less than half of them (40,6%) reached the target fasting glucose levels below 7 mmol/L. Conclusions. On a population level, reaching guideline targets for high risk individuals warrants a sustained effort from the cardiologist, diabetologist and general practitioner in order to raise the compliance of the patient in terms of lifestyle and therapy management.
Keywords
arterial hypertension, diabetes mellitus, high cardiovascular risk
Rezumat
Introducere. Hipertensiunea arterială este o patologie foarte frecventă, care afectează majoritatea populaţiei, şi în asociere cu diabetul zaharat de tip 2 creşte riscul cardiovascular al pacientului. Obiectiv. Scopul acestui studiu este de a evalua complianţa şi respectarea ghidurilor de prevenţie cardiovasculară la pacienţii cu risc cardiovascular înalt. Materiale şi metodă. Am realizat un studiu retrospectiv pe un lot de pacienţi consecutivi, diagnosticaţi cu hipertensiune arterială esenţială sau dislipidemie, sau diabet zaharat de tip 2, dar fără boală aterosclerotică dovedită, consultaţi în perioada ianuarie-decembrie 2014. Rezultate. Din totalul de 454 de pacienţi care au întrunit criteriile de includere, am selectat un sublot de 32 de pacienţi care au fost diagnosticaţi atât cu hipertensiune arterială esenţială, cât şi cu diabet zaharat de tip 2. Mai puţin de jumătate din pacienţi sunt fumători (31,25%), marea majoritate a acestora suferă de obezitate de gradul I (37,5%) şi nu a existat niciun pacient cu valori ale tensiunii arteriale sistolice controlate (<140 mmHg). Jumătate din pacienţi (53,12%) au în schema de tratament o statină, iar mai puţin de jumătate dintre ei (40,6%) îndeplinesc obiectivul de menţinere a glicemiei sub 7 mmol/L. Concluzii. La nivel populaţional, respectarea ghidurilor în vigoare necesită un efort susţinut din partea medicului cardiolog, diabetolog şi a medicului de familie pentru a creşte complianţa pacientului atât la regimul de viaţă, cât şi la tratamentul medicamentos.
Hipertensiunea arterială (HTA), definită ca valori tensionale persistent crescute peste 140/90 mmHg, afectează aproximativ un sfert din populaţia adultă a numeroase ţări de pe glob(1). Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc pentru boala coronariană, insuficienţa cardiacă, boala cerebrovasculară, boala arterială periferică, insuficienţa renală şi fibrilaţia atrială(2). Persoanele care prezintă valori tensionale crescute au, cel mai adesea, şi alţi factori de risc cardiovascular.
Diabetul zaharat (DZ) şi boala cardiovasculară apar frecvent ca două feţe ale aceleiaşi monede ‒ diabetul zaharat este considerat un echivalent al bolii coronariene şi numeroşi pacienţi cu boală coronariană demonstrată au diabet zaharat sau stări premergătoare acestuia(3). S-a estimat că la nivel mondial există aproximativ 246 milioane de persoane cu diabet zaharat şi se preconizează că în 2025 acest număr va creşte cu 55%, ajungând la 380 de milioane de persoane(1).
Obiectiv
Scopul acestui studiu este de a evalua complianţa şi respectarea ghidurilor de prevenţie cardiovasculară la pacienţii cu risc cardiovascular înalt.
Materiale şi metodă
Am realizat un studiu retrospectiv pe un lot de pacienţi consecutivi, diagnosticaţi cu hipertensiune arterială esenţială sau dislipidemie, sau diabet zaharat de tip 2, dar fără boală aterosclerotică dovedită, cu vârsta între 18 şi 80 de ani, consultaţi în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare din Timişoara în perioada ianuarie-decembrie 2014. Datele pacienţilor au fost obţinute în urma unui interviu cu aceştia, când s-au recoltat probe biologice privind glicemia à jeun, cât şi din documentele medicale ale spitalului. Au fost respectate principiile Declaraţiei de la Helsinki şi s-a obţinut consimţământul informat al pacienţilor pentru prelucrarea datelor. S-au obţinut atât date demografice şi referitoare la nivelul de instruire al acestor pacienţi, cât şi date privind bolile asociate, medicaţia pe care o urmează, statusul de fumător, precum şi controlul diabetului zaharat. Datele obţinute au fost prelucrate folosind Microsoft Excel 365.
Rezultate
Din totalul de 454 de pacienţi care au întrunit criteriile de includere în perioada ianuarie-decembrie 2014, am selectat un sublot de 32 de pacienţi care au fost diagnosticaţi atât cu hipertensiune arterială esenţială, cât şi cu diabet zaharat de tip 2. Dintre aceştia, 71,85% au fost femei (23 de paciente), iar restul bărbaţi. Vârsta medie a pacienţilor a fost de 65 de ani. 88% din pacienţi aveau studii medii şi doar 3% aveau studii superioare. Marea majoritate a pacienţilor (90%) erau pensionari la momentul interviului, însă doar 6% dintre aceştia din cauza unei alte boli decât de cauză cardiovasculară.
Mai puţin de jumătate dintre pacienţii din studiu sunt fumători (31,25%), dar 40% dintre aceştia sunt mari fumători, consumând peste un pachet (20 de ţigări) pe zi, şi doar un singur pacient dintre aceştia este dispus să renunţe la fumat în următoarele 6 luni. În ceea ce priveşte indicele de masă corporală, marea majoritate a pacienţilor suferă de obezitate de gradul I (37,5%), urmaţi de pacienţi supraponderali (25%) şi, la egalitate (12,5%), pacienţi normoponderali, cu obezitate de gradul II sau obezitate de gradul III.
Nu a existat niciun pacient cu valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) controlate (<140 mmHg), fiind vorba de pacienţi cu DZ de tip 2 aflaţi pe tratament antihipertensiv. 34,37% dintre pacienţi au avut valori ale TAS între 130 mmHg şi 159 mmHg, 62,5% au avut valori între 160 mmHg şi 179 mmHg, iar un singur pacient (3,1%) a avut valori >180 mmHg.
În schimb, valoarea tensiunii arteriale diastolice (TAD) a fost controlată la majoritatea pacienţilor incluşi în studiu (62,5%) şi doar 18,75% au avut valori între 90 mmHg şi 99 mmHg, respectiv peste 100 mmHg.
Doar 25% din totalul pacienţilor urmează tratament antiagregant, fie cu aspirină, fie cu clopidogrel. În ceea ce priveşte tratamentul antihipertensiv, 56,25% din pacienţi se află pe tratament betablocant, 68,75% urmează tratament cu inhibitori de enzimă de conversie sau sartani, 25% urmează tratament cu blocanţi calcici şi 56,25% urmează tratament diuretic. Jumătate din pacienţi (53,12%) au în schema de tratament o statină.
75% din pacienţii incluşi în studiu urmează tratament cu insulină, 22% tratament cu antidiabetice orale şi 3% dintre ei îşi controlează diabetul zaharat prin dietă.
Rezultatele glicemiei à jeun la aceşti pacienţi cu DZ arată că mai puţin de jumătate dintre ei (40,6%) îndeplinesc obiectivul de menţinere a glicemiei sub 7 mmol/L.
Discuţii
Ponderea cea mai mare a pacienţilor cu hipertensiune arterială şi diabet zaharat de tip 2 o au femeile. Deşi aceşti pacienţi au un risc cardiovascular foarte înalt, o treime din ei asociază şi fumatul, marea majoritate fiind mari fumători, cu peste un pachet pe zi fumat.
Deşi toţi pacienţii incluşi în studiu se află pe tratament antihipertensiv, niciunul nu reuşeşte să atingă ţintele propuse (<140/90 mmHg) de Asociaţia Americană a Diabetului(4). La pacienţii cu risc cardiovascular foarte înalt se recomandă o ţintă <130/80 mmHg doar dacă atingerea acestei ţinte nu presupune creşterea tratamentului antihipertensiv şi împovărarea pacientului(4). Această ţintă poate fi benefică doar la anumite cazuri atent selecţionate de pacienţi(4).
Fiind vorba de pacienţi cu risc cardiovascular foarte înalt din cauza prezenţei diabetului zaharat, toţi aceşti pacienţi ar trebui să aibă în schema de tratament o statină; cu toate acestea, doar jumătate dintre ei se află pe tratament cu statină(3). De asemenea, şi tratamentul cu antiagregant plachetar se regăseşte doar la un sfert din pacienţi.
Terapia antihipertensivă de elecţie pentru iniţierea tratamentului, inhibitorii enzimei de conversie sau sartanii, se regăseşte la aproape 70% din pacienţii incluşi în studiu(4).
75% din pacienţi au în schema de tratament şi insulină, neputând controla valoarea glicemiei doar cu tratament antidiabetic oral. Cu toate acestea, peste jumătate din pacienţi nu reuşesc să atingă ţinta glicemiei à jeun sub 7 mmol/L(5).
Concluzii
Hipertensiunea arterială este o patologie foarte frecventă, care afectează majoritatea populaţiei, şi în asociere cu diabetul zaharat de tip 2 creşte riscul cardiovascular al pacientului. Pentru scăderea acestui risc este necesară o terapie de control al valorilor tensionale şi al glicemiei, care însă nu reuşeşte, în cazul pacienţilor incluşi în studiul actual, să atingă ţintele propuse. Acest lucru demonstrează că, la nivel populaţional, respectarea ghidurilor în vigoare necesită un efort susţinut din partea medicului cardiolog, diabetolog şi a medicului de familie pentru a creşte complianţa pacientului atât la regimul de viaţă, cât şi la tratamentul medicamentos.
Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.
Bibliografie
The ESC Textbook of Cardiovascular Medicine. Second Edition. Edited by Camm A.J., Lüscher T.F., Serruys P.W. Oxford University Press, 2009.
European Guidelines on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice (version 2012). The Fifth Joint Task Force of the European Society of Cardiology and Other Societies on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice (constituted by representatives of nine societies and by invited experts). Developed with the special contribution of the European Association for Cardiovascular Prevention & Rehabilitation (EACPR).
Guidelines on diabetes, pre-diabetes, and cardiovascular diseases: executive summary. The Task Force on Diabetes and Cardiovascular Diseases of the European Society of Cardiology (ESC) and of the European Association for the Study of Diabetes (EASD). 2007.
de Boer IH, Bangalore S, Benetos A, Davis AM, Michos ED, Muntner P, Rossing P, Zoungas S, Bakris G, Diabetes and Hypertension: A Position Statement by the American Diabetes Association, Diabetes Care. 2017;40:1273–1284.
Type 2 diabetes: The management of type 2 diabetes - NICE Clinical Guideline 66, https://www.nice.org.uk/guidance/ng28.