TEMA EDITIEI

Vaccinarea antigripală – beneficii generale şi la pacienţii cronici

 Influenza vaccine – general benefits and in chronic patients

First published: 30 noiembrie 2022

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.150.6.2022.7359

Abstract

Influenza is an acute infectious disease determined by the influenza virus and which has a very high contagiousness,  manifesting itself seasonally and it can cause epidemics or pandemics. The disease starts with severe, abruptly onset of general symptoms: high fever, myalgia, headache, dry cough, marked fatigability. Infection receptivity is general, but certain risk groups, such as children, pregnant women, people over the age of 65, or people of any age who have chro­nic medical conditions, have a higher risk of contracting the disease and for developing complications. The diagnosis of in­flu­en­za is often made clinically, but in situations where it is necessary to clarify it, it should be confirmed by laboratory tests to avoid inappropriate drug treatment and to avoid unnecessary consumption of the financial resources of the health system through additional visits to the outpatient or emergency service. The main method of prevention is an­nual flu vaccination. Widespread vaccination is ex­tremely important, including in healthy people without co­mor­bi­di­ties, to prevent the spread of infection. Over the years, there have been a reduction in hospitalizations among vaccinated people and a significant reduction in severe complications and even death.
 

Keywords
influenza, risk groups, contagiousness, vaccine

Rezumat

Gripa este o boală infecţioasă acută, determinată de virusul gri­pal şi care are o contagiozitate foarte mare, manifestându-se se­zo­nier sub formă de epidemii sau pandemii. Gripa debutează brusc cu simptome generale şi respiratorii de intensitate uşoară până la severă: febră înaltă, mialgii, cefalee, tuse uscată, fa­ti­ga­bi­li­tate marcantă. Receptivitatea infecţiei este generală, dar anumite grupe de risc, precum copiii, femeile însărcinate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani sau persoanele de orice vârstă care au afecţiuni cronice, prezintă un risc mai ridicat de a contracta boala şi de a dezvolta complicaţii. Diagnosticul de gripă se pune de cele mai multe ori clinic, dar în situaţiile în care se impune clarificarea acestuia se confirmă prin analize de laborator pentru a evita un tratament medicamentos ne­adec­vat şi consumarea inutilă a resurselor financiare ale sis­te­mu­lui de sănătate prin vizite suplimentare în ambulatoriu sau în serviciul de urgenţă. Principala metodă de prevenţie este vac­ci­na­rea antigripală anuală. Vaccinarea pe scară largă este ex­trem de importantă, inclusiv la persoanele sănătoase, fără co­mor­bi­di­tăţi, pentru a împiedica răspândirea infecţiei. De-a lun­gul anilor s-au demonstrat reducerea spitalizărilor în rândul per­soa­ne­lor vaccinate şi o reducere importantă a complicaţiilor severe şi chiar a decesului. 
 

Introducere

Gripa este o infecţie virală, determinată de virusul gripal, care este însoţită clinic de manifestări respiratorii şi sistemice, iar etiologic prezintă o mare contagiozitate. Impactul acestei infecţii virale este mult mai mare atunci când infecţia afectează persoanele aflate la risc, în special bolnavii cronici, politaraţi(1).

Etiologie. La om se cunosc trei tipuri de virus gripal: A, B şi C. Tipul A de virus are mai multe subtipuri şi este cel mai înalt virulent, urmat fiind de virusul B, mai slab patogen şi care are la rândul său mai multe tulpini. Anual, aceste două tipuri de virus sunt implicate în epidemii sezoniere, având uneori simptome şi complicaţii severe. Virusul gripal C este cel mai puţin patogen şi determină forme uşoare de boală, neprovocând epidemii(2).

Epidemiologie. Gripa evoluează sezonier (toamnă-iarnă), epidemic şi pandemic. Sursa de infecţie este umană. Calea de transmitere este aerogenă, directă prin picături de secreţie nazofaringiană şi indirect prin obiecte recent contaminate de către bolnav. Indicele de contagiozitate este foarte ridicat, iar durata contagiozităţii la un pacient imunocompetent este în medie de cinci zile, dar aceasta poate dura peste 10 zile la pacienţii cu boli cronice şi imunodeprimaţi, în special la copii, iar receptivitatea este universală(3,4).

Simptomatologie

În cazul infecţiei, debutul este brusc, cu simptome sistemice: febră înaltă, frisoane, mialgii intense, cefalee, astenie marcantă, la care se pot asocia tuse seacă, odinodinie, rinoree, bradicardie, scăderea tensiunii arteriale, greaţă şi vărsături(5,6).

Majoritatea persoanelor imunocompetente care se îmbolnăvesc prezintă forme uşoare/medii de boală, fără complicaţii, dar la persoanele aflate la extremele de vârstă, la femeile însărcinate sau la pacienţii cu boli cronice, rata de mortalitate şi morbiditate este crescută(4,7).

Grupele de risc predispuse la apariţia complicaţiilor sunt: sugarii nevaccinaţi, pacienţii cu boli pulmonare cronice, boli cardiace, imunocompromişii (HIV, terapie imunosupresoare), cancer, insuficienţă renală cronică, boli metabolice cronice, terapia cu aspirină pe termen lung, pacienţii cu hemoglobinopatii, vârsta peste 65 de ani, persoanele instituţionalizate, obezitatea(4,7).

Evoluţia clinică a bolii poate fi influenţată de apariţia complicaţiilor ce pot afecta concomitent mai multe aparate şi sisteme. În ceea ce priveşte complicaţiile respiratorii care pot să apară, acestea sunt laringita gripală, bronşita capilară, pneumonia gripală, pneumonia prin suprainfecţie bacteriană şi sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS). Complicaţiile cardiace pot afecta mai sever homeostazia organismului, uneori punând în pericol viaţa pacientului. Dintre acestea amintim miocardita şi chiar infarctul miocardic acut. O altă categorie de complicaţii care pot avea impact asupra stării de sănătate sunt cele neurologice, reprezentate de meningită, encefalită, mielită, sindromul Reye şi sindromul Guillain-Barré(8-13).

Diagnosticul infecţiei virale este în majoritatea cazurilor clinic şi susţinut de semnele şi simptomele pacientului, iar diagnosticul de certitudine, atunci când starea clinică a pacientului impune clarificarea etiologiei, se face prin determinări paraclinice virusologice şi serologice(13). Stabilirea etiologiei permite ajustarea conduitei terapeutice şi instituirea tratamentului antiviral, în special în acele cazuri când tratamentul a fost doar simptomatic(4).

Prevenţie. Vaccinarea antigripală anuală este cea mai importantă metodă de profilaxie pentru prevenirea gripei. Virusul gripal poate suferi mutaţii, fapt pentru care în fiecare an Organizaţia Mondială a Sănătaţii (OMS), în urma unor analize a datelor de supraveghere a virusului gripal, face noi recomandări. Pentru emisfera nordică, în perioada 2022-2023, sunt disponibile mai multe vaccinuri cvadrivalente. Vaccinurile cvadrivalente pe bază de ouă sunt următoarele: tulpină similară A/Victoria/2570/2019 (H1N1) pdm09, tulpină similară A/Darwin/9/2021 (H3N2), tulpină similară B/Austria/1359417/2021 (linia B/Victoria) şi o tulpină similară B/Phuket/3073/2013 (B/Yamagata lineage). Există vaccinuri pe bază de culturi celulare sau recombinate: tulpină similară A/Wisconsin/588/2019 (H1N1) pdm09, tulpină similară A/Darwin/6/2021 (H3N2), tulpină similară B/Austria/1359417/2021 (linia B/Victoria) şi o tulpină similară B/Phuket/3073/2013 (B/Yamagata lineage). În ceea ce priveşte vaccinurile antigripale trivalente, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă următoarele vaccinuri: vaccinuri trivalente pe bază de ouă: tulpină similară A/Victoria/2570/2019 (H1N1) pdm09, tulpină similară A/Darwin/9/2021 (H3N2) şi tulpină similară B/Austria/1359417/2021 (linea B/Victoria), iar ca vaccinuri pe bază de culturi celulare sau recombinate se recomandă: tulpină similară A/Wisconsin/588/2019 (H1N1) pdm09, tulpină similară A/Darwin/6/2021 (H3N2) şi tulpină similară B/Austria/1359417/2021 (linia B/Victoria)(4,14).

Vaccinul cu virus viu atenuat este realizat pentru a ajuta la stimularea unui răspuns imun natural, iar răspunsul anticorpilor generat ţinteşte o gamă mai largă de antigene(15). Acesta conferă imunitate prin imunoglobulina A (IgA) pentru protecţia tractului respirator superior, prin imunoglobulina G (IgG) pentru protecţia tractului respirator inferior şi prin răspunsul imun mediat de limfocitele T. Vaccinurile vii atenuate nu se administrează la femeile gravide.

Spre deosebire de vaccinurile vii atenuate, vaccinul antigripal cu virus inactiv se poate administra la toate grupele de risc, inclusiv la femeile gravide(7,13,16). Acest lucru constituie un avantaj deosebit, mai ales atunci când ne adresăm gravidelor care au o sarcină cu risc.

Contraindicaţii. Având în vedere beneficiile vaccinării, alergia la unul din constituenţii vaccinului nu este o contraindicaţie pentru administrarea acestuia, fiind contraindicat doar în cazul unui istoric de şoc anafilactic al pacientului(17,18).

Studii. Multiple studii au demonstrat faptul că vaccinarea antigripală anuală scade riscul de gripă sezonieră şi reduce semnificativ complicaţiile acesteia(4,19-33).

Un studiu realizat în Noua Zeelandă în 2018 a demonstrat eficacitatea vaccinului în prevenirea complicaţiilor grave la persoanele care în ciuda vaccinului au contractat infecţia gripală. În rândul adulţilor vaccinaţi, riscul de a necesita internare a scăzut cu 37%. Riscul de a ajunge pe secţia de terapie intensivă a celor internaţi cu gripă a scăzut cu 82%, iar perioada de spitalizare în terapie intensivă a scăzut cu patru zile. În rândul pacienţilor internaţi cu gripă, 59% dintre cei vaccinaţi nu au necesitat terapie intensivă(19).

Un alt studiu realizat în 2021 arată că, dintre adulţii internaţi cu gripă, cei vaccinaţi au avut un risc de internare în terapie intensivă cu 26% mai mic faţă de cei nevaccinaţi şi un risc cu 31% mai mic de deces din cauza gripei(20). În ceea ce priveşte legătura dintre infecţia gripală şi evenimentele cardiovasculare, un studiu realizat în Spania în 2019 arată o reducere a mortalităţii în urma complicaţiilor cardiovasculare la persoanele vaccinate cu 56%(21).

O metaanaliză a studiilor randomizate controlate (RCTs), care a inclus şase studii, având un total de 9001 pacienţi cu patologie cardiacă cronică, a relevat că persoa­nele vaccinate au avut un risc cu 34% mai mic de a dezvolta complicaţii cardiace majore, iar persoanele vaccinate, cu un istoric recent de sindrom coronarian acut, au avut un risc cu 45% mai mic(22).

În ceea ce priveşte infecţia cu SARS-CoV-2 la persoa­nele vaccinate, diferite studii au arătat că vaccinul antigripal reduce severitatea COVID-19(23-25). Un studiu realizat în Brazilia la 92.664 de pacienţi internaţi cu diagnosticul de COVID-19 a arătat că persoanele recent vaccinate au avut, în medie, un risc mai mic cu 8% de a fi internate în terapie intensivă, mai mic cu 18% de a necesita suport respirator invaziv şi un risc de deces mai mic cu 17%(23). Un alt studiu, realizat în 2022, în Statele Unite ale Americii, pe regiuni, a arătat că, pentru fiecare creştere cu 10% a acoperirii vaccinale antigripale, rata mortalităţii determinate de COVID-19 a scăzut cu 5%(24).

Un alt studiu, realizat în Italia, în sezonul gripal 2019-2020, în care au fost incluşi adulţi cu vârsta de peste 65 de ani, a arătat că, în regiunile în care rata de vaccinare a fost mai mare, numărul de decese a fost mai mic(25). Pe de altă parte, ca răspuns la acest studiu, în regiunea Lombardia, la unul dintre cele mai importante spitale, s-a urmărit un lot de 893 de pacienţi internaţi în anul 2020 cu diagnosticul de COVID-19. Această urmărire a concluzionat că vaccinul antigripal a avut doar o importanţă limitată asupra severităţii infecţiei: 41,5% dintre pacienţii nevaccinaţi şi 48,4% dintre cei vaccinaţi au avut boală severă/critică. Acest studiu a susţinut faptul că alţi factori, ca de exemplu grupele de vârstă sau zonele geografice, au fost mult mai importanţi în ceea ce priveşte severitatea bolii şi că nu a existat o corelaţie între vaccinul antigripal şi evoluţia pacienţilor cu COVID-19(26).

Importanţa vaccinării antigripale s-a demonstrat şi în rândul copiilor. Astfel, un studiu realizat în Statele Unite ale Americii, în sezonul 2019-2020, a demonstrat o reducere cu 75% a cazurilor grave de gripă care pun viaţa copiilor în pericol(27).

Numeroase studii efectuate de-a lungul anilor au demonstrat eficacitatea vaccinului antigripal şi în rândul femeilor însărcinate. Femeile însărcinate sunt predispuse unui risc mai mare de a contracta boala şi de a dezvolta complicaţii ce influenţează negativ chiar şi evoluţia sarcinii – de exemplu, greutate mică la naştere sau naştere prematură. Odată imunizate, riscul de a prezenta complicaţii scade, iar fătul este, la rândul lui, ferit de efectele nocive ale infecţiei materne. Pe de altă parte, prin transferul anticorpilor materni prin placentă şi laptele matern, nou-născutul este protejat în primele luni de viaţă(28-33).

Concluzii

Având în vedere ponderea datelor din literatură care arată beneficiile imunizării antigripale, rolul şi importanţa medicului de familie, principalul medic vaccinator în România, sunt evidenţiate ca o soluţie pentru menţinerea stării de sănătate şi reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar. Modul de organizare a vaccinării antigripale în România a avut întotdeauna în vedere şi o analiză a necesarului de vaccinuri antigripale estimate de medicii de familie prin cartografiile transmise de către aceştia direcţiilor de sănătate publică, însă de foarte multe ori campaniile au fost afectate de discontinuitatea livrării vaccinurilor sau de tardivitatea începerii campaniilor. În scopul asigurării eficienţei în menţinerea stării de sănătate a populaţiei, este necesară corelarea deciziilor administrative şi medicale cu asigurarea fondurilor necesare desfăşurării eficiente a campaniilor de vaccinare.

Conflict of interests: The authors declare no con­flict of interests.

Bibliografie

  1. Loscalzo J, et al. (eds). Influenza. In: Harrison’s Principles of Internal Medicine. 21st ed. McGraw Hill; 2022. 

  2. Boktor SW, Hafner JW. Influenza. 2022 Jul 18. In: StatPearls (Internet). Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. PMID:29083802.

  3. Kalil AC, Thomas PG. Influenza virus-related critical illness: pathophysiology and epidemiology. Crit Care. 2019 Jul 19;23(1):258. doi: 10.1186/s13054-019-2539-x.

  4. Moghadami M. A Narrative Review of Influenza: A Seasonal and Pandemic Disease. Iran J Med Sci. 2017 Jan;42(1):2-13.

  5. Uyeki TM, Bernstein HH, Bradley JS, Englund JA, File TM, Fry AM, Gravenstein S, Hayden FG, Harper SA, Hirshon JM, Ison MG, Johnston BL, Knight SL, McGeer A, Riley LE, Wolfe CR, Alexander PE, Pavia AT. Clinical Practice Guidelines by the Infectious Diseases Society of America: 2018 Update on Diagnosis, Treatment, Chemoprophylaxis, and Institutional Outbreak Management of Seasonal Influenzaa. Clin Infect Dis. 2019 Mar 5;68(6):895-902. doi: 10.1093/cid/ciy874.

  6. Gaitonde DY, Moore FC, Morgan MK. Influenza: Diagnosis and Treatment. Am Fam Physician. 2019 Dec 15;100(12):751-758.

  7. Grohskopf LA, Blanton LH, Ferdinands JM, et al. Prevention and Control of Seasonal Influenza with Vaccines: Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices - United States, 2022–23 Influenza Season. MMWR Recomm Rep. 2022;71(No. RR-1):1-28.

  8. Macias AE, McElhaney JE, Chaves SS, et al. The disease burden of influenza beyond respiratory illness. Vaccine. 2021;39 Suppl 1:A6-A14. doi:10.1016/j.vaccine.2020.09.048.

  9. Liu W, Peng L, Liu H, Hua S. Pulmonary Function and Clinical Manifestations of Patients Infected with Mild Influenza A Virus Subtype H1N1: A One-Year Follow-Up. PLoS One. 2015;10(7):e0133698. doi:10.1371/journal.pone.0133698.

  10. Warren-Gash C, Smeeth L, Hayward AC. Influenza as a trigger for acute myocardial infarction or death from cardiovascular disease: a systematic review. Lancet Infect Dis. 2009;9(10):601-610. doi:10.1016/S1473-3099(09)70233-6.

  11. Ekstrand JJ. Neurologic complications of influenza. Semin Pediatr Neurol. 2012;19(3):96-100. doi:10.1016/j.spen.2012.02.004.

  12. Vellozzi C, Iqbal S, Broder K. Guillain-Barre syndrome, influenza, and influenza vaccination: the epidemiologic evidence. Clin Infect Dis. 2014;58(8):1149-1155. doi:10.1093/cid/ciu005.

  13. Nypaver C, Dehlinger C, Carter C. Influenza and Influenza Vaccine: A Review. 

  14. J Midwifery Womens Health. 2021 Jan;66(1):45-53. doi: 10.1111/jmwh.13203.

  15. World Health Organization: Recommended composition of influenza virus vaccines for use in the 2022–2023. Northern hemisphere influenza season.

  16. Baxter D. Active and passive immunity, vaccine types, excipients and licensing. Occup Med (Lond). 2007;57(8):552-556. doi:10.1093/occmed/kqm110.

  17. Holmgren J, Czerkinsky C. Mucosal immunity and vaccines. Nat Med. 2005;11(Suppl 4):S45–S53.

  18. Kelso JM. The adverse reactions to vaccines practice parameter 10 years on-what have we learned? Ann Allergy Asthma Immunol. 2022 Jul;129(1):35-39. doi: 10.1016/j.anai.2022.01.026.

  19. Kelso JM. Administering influenza vaccine to egg-allergic persons. Expert Rev Vaccines. 2014 Aug;13(8):1049-57. doi: 10.1586/14760584.2014.933079.

  20. Thompson MG, Pierse N, Sue Huang Q, et al. Influenza vaccine effectiveness in preventing influenza-associated intensive care admissions and attenuating severe disease among adults in New Zealand 2012-2015. Vaccine. 2018;36(39):5916-5925. doi:10.1016/j.vaccine.2018.07.028.

  21. Ferdinands JM, Thompson MG, Blanton L, Spencer S, Grant L, Fry AM. Does influenza vaccination attenuate the severity of breakthrough infections? A narrative review and recommendations for further research. Vaccine. 2021;39(28):3678-3695. doi:10.1016/j.vaccine.2021.05.011.

  22. Pérez-Rubio A, San Román JA, Eiros Bouza JM. The impact of influenza vaccination on cardiovascular disease. Impacto de la vacunación antigripal sobre la enfermedad cardiovascular. Med Clin (Barc). 2021;157(1):22-32. doi:10.1016/j.medcli.2021.01.017.

  23. Behrouzi B, Bhatt DL, Cannon CP, Vardeny O, Lee DS, Solomon SD, Udell JA. Association of Influenza Vaccination With Cardiovascular Risk: A Meta-analysis. JAMA Netw Open. 2022 Apr 1;5(4):e228873. doi: 10.1001/jamanetworkopen.2022.8873.

  24. Fink G, Orlova-Fink N, Schindler T, et al. Inactivated trivalent influenza vaccination is associated with lower mortality among patients with COVID-19 in Brazil [published online ahead of print, 2020 Dec 11]. BMJ Evid Based Med. 2020;bmjebm-2020-111549. doi:10.1136/bmjebm-2020-111549.

  25. Zanettini C, Omar M, Dinalankara W, Imada EL, Colantuoni E, Parmigiani G, Marchionni L. Influenza Vaccination and COVID19 Mortality in the USA. medRxiv (Preprint). 2020 Jun 26;2020.06.24.20129817. doi: 10.1101/2020.06.24.20129817.

  26. Marín-Hernández D, Schwartz RE, Nixon DF. Epidemiological evidence for association between higher influenza vaccine uptake in the elderly and lower COVID-19 deaths in Italy. J Med Virol. 2021;93:64.

  27. Rossotti R, Nerini Molteni S, Faccini M, Puoti M. Reply to: Epidemiological evidence for an association between higher influenza vaccine uptake in the elderly and lower COVID-19 deaths in Italy. J Med Virol. 2021;93(5):2600-2601. doi:10.1002/jmv.26841.

  28. Olson SM, Newhams MM, Halasa NB, et al. Vaccine Effectiveness Against Life-Threatening Influenza Illness in US Children. Clin Infect Dis. 2022;75(2):230-238. doi:10.1093/cid/ciab931.

  29. Etti M, Calvert A, Galiza E, Lim S, Khalil A, Le Doare K, Heath PT. Maternal vaccination: a review of current evidence and recommendations. Am J Obstet Gynecol. 2022 Apr;226(4):459-474. doi: 10.1016/j.ajog.2021.10.041.

  30. Buchy P, Badur S, Kassianos G, Preiss S, Tam JS. Vaccinating pregnant women against influenza needs to be a priority for all countries: An expert commentary. Int J Infect Dis. 2020;92:1-12. doi:10.1016/j.ijid.2019.12.019.

  31. Dawood FS, Kittikraisak W, Patel A, et al. Incidence of influenza during pregnancy and association with pregnancy and perinatal outcomes in three middle-income countries: a multisite prospective longitudinal cohort study [published correction appears in Lancet Infect Dis. 2020 Nov 6;:]. Lancet Infect Dis. 2021;21(1):97-106. doi:10.1016/S1473-3099(20)30592-2.

  32. Mertz D, Lo CK, Lytvyn L, Ortiz JR, Loeb M; FLURISK-INVESTIGATORS. Pregnancy as a risk factor for severe influenza infection: an individual participant data meta-analysis. BMC Infect Dis. 2019;19(1):683. doi:10.1186/s12879-019-4318-3.

  33. Vousden N, Bunch K, Knight M; UKOSS Influenza Co-Investigators Group. Incidence, risk factors and impact of seasonal influenza in pregnancy: A national cohort study. PLoS One. 2021;16(1):e0244986. doi:10.1371/journal.pone.0244986.

  34. Creangă AA, Johnson TF, Graitcer SB, et al. Severity of 2009 pandemic influenza A (H1N1) virus infection in pregnant women. Obstet Gynecol. 2010;115(4):717-726. doi:10.1097/AOG.0b013e3181d57947.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT VACCINOLOGIE | Ediţia 2 116 / 2017

De la un caz clinic la actualităţi din 2017 în vaccinarea gravidei

Dorica Sănduţu

Pacientele tinere necesită în perioada preconcepțională o aten­ție deosebită din partea medicului de familie. În cazul celor care au antecedente va...

20 aprilie 2017
CERCETARE ORIGINALĂ | Ediţia 5 137 / 2020

Evaluarea gradului de acceptare parentală a vaccinării anti-HPV într-un cabinet de medicină de familie

Szidonia-Maria Janos, Emiliana Costiug

Relaţia dintre infecţia cu virusul papilomatozei umane (HPV) şi cancerul de col uterin a fost documentată de studii care au identificat HPV în 84,7...

16 octombrie 2020
PREVENŢIE | Ediţia 4 130 / 2019

Vaccinul gripal – instrument de bază în prevenţia complicaţiilor gripei

Ioana Budiu

Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a complicaţiilor şi deceselor datorate infecţiei cu virusul gripal. Cunoaşterea virusului gri...

23 septembrie 2019
SUPLIMENT DERMATOLOGIE | Ediţia 4 130 / 2019

Herpesul genital

Ana-Aurelia Chiş-Şerban, Elena Popa

Herpesul genital este o infecţie determinată de virusul herpes simplex tip 2 sau tip 1 (HSV1 sau HSV2), cu transmitere sexuală, cu mare contagiozit...

23 septembrie 2019