O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a cartografiat structura genetică şi celulară a creierului uman şi a creierului de primate non-umane. Un total de 21 de lucrări au fost publicate în jurnalele de specialitate Science, Science Advances şi Science Translational Medicine, detaliind diversitatea excepţional de complexă a celulelor din creierul uman şi din creierul primatelor non-umane.

Studiile identifică asemănări şi diferenţe în organizarea celulelor şi în modul în care sunt reglate genele în creierul uman şi în cel al primatelor non-umane, informează agenţiile Xinhua şi Agerpres.

Această înţelegere a structurii creierului permite o cunoaştere mai profundă a bazei celulare a funcţiei şi disfuncţiei cerebrale, deschizând drumul către o nouă generaţie de terapii de înaltă precizie pentru persoanele care suferă de probleme mintale şi alte tulburări cerebrale, potrivit Institutului Naţional de Sănătate (NIH) din Statele Unite.

„Cartografierea peisajului celular al creierului este un pas esenţial către înţelegerea modului în care funcţionează acest organ vital în sănătate şi în boală. Aceste noi atlase detaliate ale celulelor din creierul uman şi ale creierului primatelor non-umane oferă o fundaţie pentru conceperea unor noi terapii îndreptate către celulele şi circuitele specifice din creier implicate în tulburările cerebrale”, a declarat Joshua A. Gordon, directorul Institutului Naţional de Sănătate Mintală din SUA.

Studiile sunt rezultatul muncii desfăşurate de oameni de ştiinţă din întreaga lume în cadrul BRAIN Initiative (Brain Research through Advancing Innovative Neurotechnologies) - Cell Census Network (BICCN), un consorţiu de centre din Statele Unite şi Europa care, din 2014, a lucrat la caracterizarea tipurilor de celule şi a funcţiilor acestora, în creierul oamenilor, al primatelor non-umane, dar şi al rozătoarelor, precizează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un sens mai larg, atlasul celular al creierului va deschide noi porţi pentru înţelegerea modului în care milioane de neuroni lucrează împreună pentru a forma o reţea ce stă la baza a ceea ce constituie o fiinţă umană: gândurile, emoţiile şi comportamentele.

Joseph Ecker, directorul Laboratorului de Analiză Genomică de la Institutul Salk din Statele Unite, una dintre instituţiile care fac parte din BRAIN Initiative, a declarat într-un comunicat că setul de 21 de studii „este începutul unei noi ere a ştiinţei creierului”.

„Vom putea înţelege mai bine cum se dezvoltă creierul, cum îmbătrâneşte şi suferă de boli”, a spus Ecker.

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat, de asemenea, instrumente de inteligenţă artificială (IA) pentru a prezice modul în care anumite variaţii ale secvenţei ADN pot influenţa reglarea genelor şi pot contribui la apariţia bolilor.