Medicilor de familie nu li se poate solicita să efectueze servicii medicale pentru care nu există posibilitatea de asigurare a protecţiei împotriva contaminării cu SARS-CoV-2, aşa cum s-ar întâmpla la pătrunderea în focarul infecţios cunoscut, precizează joi Colegiul Medicilor din România (CMR).
„Echipamentul de protecţie - chiar dacă ar exista - nu poate fi folosit pentru că nu există spaţii şi condiţii de echipare-dezechipare, decontaminare (duş imediat), de neutralizare a echipamentului, condiţii de transport la domiciliu în focar şi de la domiciliul pacienţilor izolaţi”, avertizează CMR, într-o informare.
Potrivit sursei citate, medicul de familie poate asigura supravegherea de la distanţă a pacienţilor cu COVID-19 asimptomatici sau cu simptome minore de pe lista proprie, deci pacienţi cunoscuţi care nu necesită evaluarea primară a comorbidităţilor.
„Un medic de familie infectat/bolnav, deci indisponibilizat pentru pacienţii de pe lista sa, ar crea consecinţe dezastruoase în lanţ privind furnizarea de servicii pacienţilor respectivi; s-ar crea un dezechilibru major privind accesul pacienţilor la servicii medicale în asistenţa medicală primară, având consecinţe şi pentru celelalte paliere ale sistemului, mai ales pentru unităţile de primire urgenţă şi aşa sufocate de solicitări. Absenţa medicului de familie din mediul rural ar crea efecte şi mai dramatice pentru accesul la servicii medicale asiguraţilor”, afirmă reprezentanţii CMR.
Conform acestora, activitatea cabinetelor de medicina familiei se desfăşoară în baza unor contracte de furnizare de servicii cu casele de asigurări sociale de sănătate.
„Văzând declaraţiile din spaţiul public ale unor oficialităţi guvernamentale, precum primul-ministru, ministrul Sănătăţii, consilieri ministeriali etc., cu privire la soluţii la care se gândesc pentru monitorizarea şi controlul pacienţilor cu SARS-CoV-2, Colegiul Medicilor din România priveşte cu mare îngrijorare declaraţiile respective. Decidenţii trebuie să înţeleagă că activitatea cabinetelor de medicina familiei se desfăşoară în baza unor contracte de furnizare de servicii cu casele de asigurări sociale de sănătate; aceste contracte se încheie respectând o Hotărâre de Guvern care aprobă un Contract Cadru şi norme de aplicare pentru furnizorii de servicii medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate”, mai arată sursa citată.
Potrivit CMR, HG de aprobare a Contractului Cadru şi normele de aplicare respectă sau ar trebui să respecte rezultatul negocierilor dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România, reprezentant legal şi legitim al tuturor medicilor care furnizează servicii în contract cu CAS, deci nu se pot emite ordine directe către medicii de familie pentru efectuarea unor servicii în afara negocierilor şi fără cuprinderea lor în Contractul Cadru şi normele de aplicare a acestuia.
„Fără parcurgerea acestor etape, orice declaraţie în spaţiul public creează confuzie majoră în rândul populaţiei şi îngrijorarea justificată a medicilor de familie”, menţionează CMR.
Cât despre afirmaţiile privind atribuirea unui număr de puncte (30) pe persoană infectată urmărită/monitorizată, CMR afirmă că Guvernul nu a găsit nici până în prezent soluţii să plătească medicilor de familie şi personalului angajat acel stimulent de risc prevăzut în lege.
„Propunerea celor 30 de puncte este chiar ofensatoare, pentru că din aceeaşi sumă alocată pentru servicii s-ar plăti şi surplusul de puncte, scăzând astfel valoarea punctului per serviciu”, se mai arată în informarea CMR.
Potrivit sursei citate, medicul de familie nu va pătrunde în focar pentru evaluare primară.
„Medicul de familie poate face - face deja - monitorizarea la distanţă pentru pacienţii cu COVID-19 izolaţi la domiciliu; medicul de familie poate face (dacă o va dori) anchetă epidemiologică pentru pacienţii suspecţi şi confirmaţi COVID-19 înregistraţi pe platforma DSP; orice modificare a pachetului de servicii trebuie negociată cu reprezentanţii legali ai medicilor (CMR); serviciile propuse trebuie însoţite de finanţare adăugată fondurilor CNAS; altă categorie de servicii ţinând de sănătatea publică trebuie finanţată şi plătită pe bază de contract cu direcţiile de sănătate publică”, subliniază CMR.
Vaccinările cu vaccinuri gripale achiziţionate de pacienţi sunt servicii care ar trebui recunoscute şi plătite de direcţiile de sănătate publică pe bază de contract, aşa cum ar trebui să se întâmple pentru toate vaccinările cuprinse în programul naţional de vaccinări, mai spune sursa citată.
„Nutrim speranţa că decidenţii vor analiza cu toată atenţia observaţiile din acest document şi vor lua cele mai înţelepte hotărâri numai împreună cu reprezentanţii legali şi legitimi ai medicilor”, concluzionează CMR.