Medicii legişti, în numele Consiliului Superior de Medicină Legală şi a Comisiei de Medicină Legală a Ministerului Sănătăţii, protestează, într-o scrisoare deschisă către Colegiul Medicilor din România, faţă de decizia „total neinspirată şi inoportună” de a se dezbate în Palatul Parlamentului, luni, 27 noiembrie, un proiect legislativ de malpraxis.

Proiectul pe tema gestionării greşelilor medicale în România confundă atribuţiile medicinei legale, folosind o definire a malpraxisului care nu este prevăzută de lege şi care este clar exprimată în Titlul XV al Legii reformei medicale nr. 95/2006, „Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice”, se arată într-o scrisoare deschisă.

Conform art. 642 (1), b) „malpraxisul este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice”, fiind definit ca fiind o atribuţie a medicinei legale, când de fapt în aceeaşi lege este precizat a fi atribuţia Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, constituită în conformitate cu art. 668 (1) la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

„Se reclamă, cităm, «Comisiile de monitorizare pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică nu sunt funcţionale în cele mai multe cazuri; mecanismul răspunderii civile în caz de malpraxis nu funcţionează eficient în acest moment, existând numeroase întârzieri datorită mecanismului actual de expertiză judiciară» (...) Nu se recunoaşte că ele au fost făcute a nu fi funcţionale, acumulând întârzieri (...)”, se arată în scrisoarea deschisă.

Medicina legală nu este cea care cercetează malpraxisul, ci Comisia pentru malpraxis, conform legii. Medicina legală cercetează cauzele judiciare (penale) şi civile ale răspunderii profesionale medicale. Pentru a-şi constitui opiniile cu obiectivitate, uneori medicina legală solicită cu transparenţă opinii de specialitate din partea colegilor medici în raport cu specialitatea în cauză, pentru a dobândi un plus de obiectivitate, ca opinii de cofraternitate: astăzi medicina legală nu mai primeşte astfel de opinii, ca de altfel nici Comisiile de monitorizare pentru cazurile de malpraxis, se subliniază.

„Cu toate acestea, trebuie să spunem că suntem onoraţi că în unele cazuri se constituie totuşi şi excepţii prin care colegii din diferite specialităţi constituie opinii de specialitate, ceea ce aduce dovada că se mai află încă în Colegiu cofraternitatea, un principiu din decalogul Codului Deontologic al Colegiului Medicilor din România. Să se regăsească lipsa de solicitudine faţă de nevoile expertale în justiţie solicitate de medicina legală cât şi a Comisiilor de malpraxis într-un plan mai larg, unde să facă loc proiectului înfiinţării unui corp al experţilor medicali şi care să realizeze expertiza judiciară în locul medicinei legale şi a Comisiilor de malpraxis? Adică un proiect al demonizării specialităţii de medicină legală tocmai pentru a fi înlocuită în unele dintre atribuţiile sale procedurale lăsând Codul de procedură penală într-o stare de neproceduralitate? Şi se apreciază că justiţia va fi impasibilă la lipsa de proceduralitate procesuală? Vor putea fi oare înlocuiţi experţii medico- legali, de altfel singurii experţi medicali conform legii, alături de colegii de la expertiza capacităţii de muncă, de către noii experţi medicali din corpul de experţi ai Colegiului Medicilor? Să fie acesta motivul pentru care singura listă naţională a experţilor medicali aprobată printr-un ordin de ministru (OM nr. 1.344/2006) să nu fie funcţională?”, continuă documentul.

Medicii legilşti arată că, pe site-ul Colegiului Medicilor din România, se pot regăsi următoarele: „Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experţi independenţi acreditaţi, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial şi respectiv Institutul Naţional de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcţionează şi există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câţiva ani”.

„Nu, nu este adevărat că medicina legală şi Institutul Naţional de Medicină Legală realizează expertiza în domeniul malpraxisului. Expertiza specifică medicinei legale se numeşte expertiză medico-legală şi este precizată în Codul de procedură penală şi în legislaţia specifică. De 135 de ani expertiza medico-legală în România este realizată la solicitarea justiţiei de către medicina legală şi de 23 de ani, începând cu anul 2000 există o legislaţie organică funcţională în vigoare care reglementează activitatea de medicină legală în ţară. Totodată, în medicina legală românească, odată cu această legislaţie, există şi experţi independenţi numiţi de instanţe sau de parchet la solicitarea părţilor”, se explică în scrisoarea deschisă.

Informaţia care se regăseşte pe site-ul Colegiului, căreia expertiza independentă nu se regăseşte şi în medicina legală, este cel puţin inexactă, se adaugă.

Medicii legişti solicită ca reprezentanţii săi să fie invitaţi atunci când le este analizată activitatea sau sunt generate discuţii despre profesie.

„Medicina legală vă cere în numele respectării demnităţii medicilor legişti membrii ai Colegiului Medicilor şi a respectării drepturilor lor, să nu parcurgeţi un demers care să conducă la scindarea corpului profesional al Colegiului Medicilor din România şi la fracturarea valorilor morale ale cofraternităţii şi totodată ale eticii profesionale medicale. Nu acesta trebuie să fie climatul în care tinerii medici să intre în profesie, iar cei cu experienţă să îşi caute împlinirea profesională şi să îşi câstige respectul confraţilor şi al societăţii. Cât priveşte un sistem mai eficient de gestionare a greşelilor medicale, considerăm că este de preferat să construim cu toţii un sistem în care greşelile medicale să fie mai rare şi nu mai eficient gestionate”, se mai subliniază.