Profesorul Adrian Streinu-Cercel a declarat, în cadrul unei dezbateri privind combaterea consumului de droguri în şcoli, că trebuie intervenit în forţă în această problemă, care afectează un număr mare de tineri.


Adicţia de droguri trebuie în primul rând prevenită, iar dacă s-a declanşat, trebuie tratată ca o boală cronică, a explicat Adrian Streinu-Cercel, la dezbaterea „Rolul educaţiei în combaterea consumului de droguri şi substanţe etnobotanice. Importanţa campaniilor de prevenire cu caracter permanent”, organizată de Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.

„Este cât se poate de clar că trebuie intervenit în forţă în această problemă, mai ales că acelea aşa-zise legale sunt nişte droguri nenorocite, care pârlesc creierul celor care consumă, în proporţie de peste 30% în primele şase luni de utilizare a lor”, a adăugat Adrian Streinu-Cercel, citat de Agerpres.

El a prezentat mai multe date ale Agenţiei Naţionale Antidrog, potrivit cărora, în 2021, 6% dintre tinerii între 16 şi 34 de ani declarau că consumat droguri în ultima lună.

„Eu am încercat să mă uit pe nişte date la ANA. (...) Valorile pentru anul 2021 arată că, la nivelul tinerilor de 16 - 34 de ani, 6% declară consum de droguri în ultima lună, câteva mii de elevi şi studenţi, 28% consumă cannabis şi noile substanţe psiho-active, aşa-zisele legale. România are doar 1.600 de locuri de tratament, cu maxim 30 - 40 pentru adolescenţi sub 18 ani, iar vârsta primului consum a scăzut la 13 ani”, a subliniat el.

S-a subliniat necesitatea unor campanii de informare şi educare la nivelul şcolilor.

Ramona Dabija, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), a precizat că, pe lângă campanii de prevenţie, trebuie sensibilizaţi părinţii, care adesea nu permit copiilor participarea la aceste evenimente privind riscurile consumului de substanţe interzise şi nici nu merg cu ei la psiholog în urma depistării unor probleme comportamentale.

„Împreună cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii lucrăm la un ordin comun - este o reţea de siguranţă, pe de o parte, abordăm profesorii şi încercăm să-i formăm să-şi dea seama atunci când un copil devine neglijent, nervos, când îşi schimbă comportamentul, sunt anumite semne, iar profesorul poate să ceară sprijinul consilierilor şcolari care au datele de contact ale celor de la ANA”, a afirmat Ramona Dabija.

Ramona Dabija a menţionat că, tot în cadrul acestui mecanism de siguranţă dezvoltat împreună cu Ministerul Sănătăţii, se doreşte ca în momentul în care un copil ajunge în secţia de urgenţă să nu fie trimis acasă imediat, ci să fie văzut de specialişti.

„O altă problemă identificată, împreună cu Ministerul Sănătăţii, este cea a medicilor de familie. Aceştia sunt cei care pot semnala, pot trimite către specialişti, psihologi sau psihiatri atunci când copiii au probleme. Problema noastră este că de multe ori părinţii nu-şi dau acordul să fie văzuţi copiii de un psiholog, nu mai vorbim de psihiatru şi, deşi au scrisoare medicală, ei nu se duc şi ne dăm seama de acest lucru când ei se reîntorc la secţia de toxicologie”, a mai explicat directorul ANA.

 

 



Pediatru