Reveal Marketing Research a realizat cea de-a doua ediţie a barometrului naţional despre percepţiile, atitudinile şi comportamentele românilor legate de sustenabilitate şi modul în care acestea au evoluat, comparativ cu studiul similar desfăşurat în august 2022, în contextul în care acest subiect este unul tot mai important în societatea contemporană.

Rezultatele barometrului arată că dimensiunea ecologică a sustenabilităţii primează în percepţiile românilor, într-o măsură semnificativ mai mare decât implicaţiile sociale sau cele economice. Înţelegerea sustenabilităţii este însă incompletă, incluzând în general consideraţii ecologice şi de mediu, se arată într-un comunicat.

A crescut gradul de informare

În mentalitatea consumatorilor români, sustenabilitatea este în principal despre folosirea resurselor în mod responsabil (30%) – în special prin reducerea risipei şi reciclare, grija faţă de natură şi faţă de speciile pe cale de dispariţie (14%) şi despre adoptarea de măsuri pentru scăderea poluării şi a emisiilor de carbon (11%).

Românii sunt mai conştienţi şi informaţi despre problemele de sustenabilitate, în timp ce deschiderea spre schimbarea comportamentului nu înregistrează creşteri faţă de anul trecut

Peste 70% dintre români consideră că soluţiile pentru problemele de sustenabilitate ale societăţii actuale presupun eforturi concentrate atât din partea cetăţenilor, cât şi a instituţiilor publice şi private.

Comparativ cu evaluarea de anul trecut se observă o creştere a gradului de informare în rândul populaţiei faţă de subiectul sustenabilităţii, însă acest lucru nu a crescut şi nivelul de interes în adoptarea unui stil de viaţă sustenabil. Astfel că 75% au observat că se vorbeşte mai des despre sustenabilitate în ultimul timp (vs. 71% în 2022), în timp ce 74% declară că sunt interesaţi să ducă un stil de viaţă sustenabil (procent similar celui din 2022).

În viziunea românilor protejarea mediului înconjurător (51%), epuizarea resurselor disponibile (45%), schimbările climatice din ultimii ani (42%), reducerea risipei (40%) şi impactul asupra calităţii vieţii (26%) sunt principalele motivaţii ce stau la baza adoptării unui model sustenabil în viaţa de zi cu zi.

Datele studiului arată că impactul asupra calităţii vieţii (14%) şi experienţa anterioară cu produsele/ serviciile companiei (14%) sunt principalele atribute în alegerea unui produs, după evaluarea preţului (15%).

În ceea ce priveşte barierele în adoptarea unor comportamente responsabile cu mediul, se regăsesc neîncrederea oamenilor în produsele şi serviciile prezentate ca fiind cu adevărat sustenabile (60% vs. 53% în 2022), costurile ridicate ale produselor sustenabile (59% vs. 65% în 2022) şi obişnuinţa cu stilul de viaţă actual (56%). Comparativ cu rezultatele barometrului din 2022, costurile mai ridicate şi lipsa de interes faţă de sustenabilitate (51% vs. 60% în 2022) nu mai sunt principalele piedici în adoptarea unor practici sustenabile.

„Observăm că tendinţele generale reflectă o creştere a conştientizării faţă de nevoia de a proteja mediul înconjurător, dar în acelaşi timp ne confruntăm şi cu o creştere a incertitudinilor ce planează asupra impactului real al produselor şi practicilor sustenabile. Erodarea încrederii consumatorilor poate avea la bază numeroase motive. Spre exemplu, având în vedere vulnerabilitatea economică pe care majoritatea românilor o resimt în prezent şi faptul că preţurile produselor sustenabile sunt percepute ca fiind mai ridicate îi poate face se întrebe dacă  aceste costuri justifică cu adevărat beneficiile sustenabilităţii”, arată Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.

Lipsa de informaţii sau informaţiile contradictorii,  neclaritatea privind etichetele sau procesele de producţie, percepţia de renunţare la calitate sau confort sau pur şi simplu indiferenţa faţă de subiect sunt factori sau preocupări care alimentează neîncrederea consumatorilor.

„Prin urmare, pentru a depăşi această barieră e nevoie de transparenţă, dovezi credibile şi educaţie publică privind impactul produselor sustenabile asupra mediului şi a bunăstării generale a individului”, mai arată Marius Luican.

Produse mai greu accesibile

Datele studiului arată că 7 din 10 români îşi manifestă interesul de a avea un stil de viaţă sustenabil, principalele percepţii asociate produselor ecologice fiind reprezentate de beneficiile aduse sănătăţii (70%), protejarea mediului înconjurător (69%) şi de faptul că sunt uşor de identificat în magazine (62%). Cu toate acestea, preţul este un impediment important, astfel că doar 38% consideră că produsele verzi au preţuri accesibile, în timp ce 53% declară că aceste produse sunt mai greu de găsit.

Care sunt cele mai populare comportamente sustenabile adoptate de români? Studiul arată că 74% folosesc pungi reutilizabile, 73% colectează deşeurile reciclabile separat şi le duc la containerele pentru reciclare, iar 62% citesc informaţiile de pe ambalaje.

Principala provocare a companiilor şi organizaţiilor este să devină promotori activi şi credibili ai practicilor sustenabile în piaţă, se mai arată în comunicat.

Companiile sunt percepute ca fiind din ce în ce mai interesate să reducă efectele negative ale activităţilor acestora asupra mediului prin intermediul a diferite iniţiative şi măsuri legate de sustenabilitate, iar 44% dintre români consideră că prin utilizarea de tehnologii şi procese mai prietenoase cu mediul în activităţile lor companiile şi organizaţiile pot încuraja iniţiative eco-friendly în România.

Oferirea de stimulente şi facilităţi pentru proiectele sustenabile (43%), precum şi dezvoltarea şi promovarea unor produse şi servicii sustenabile (42%), sau organizarea de campanii de conştientizare şi educaţie ecologică (41%) sunt alte iniţiative pe care respondenţii le consideră potrivite.

În topul aspectelor care ar trebui comunicate şi care au potenţial de a influenţa decizia de cumpărare a românilor se află etichete care să arate de unde vin produsele (71%), modificarea ambalajelor produselor pentru a avea impact redus asupra mediului (69%), etichete care să ateste provenienţa materialelor produselor (69%) şi fabricarea produselor prin procese cu impact redus asupra mediului (69%).