De Ziua Naţională a Donatorului de Organe, Colegiul Medicilor din România cere soluţii urgente pentru creşterea numărului de transplanturi în ţara noastră, iar Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti face un apel, pentru ca activitatea de transplant să fie revigorată.


Colegiul Medicilor din România (CMR) cere identificarea şi implementarea urgentă a unor soluţii pentru creşterea numărului de transplanturi în ţara noastră şi pentru a le da astfel o şansă la viaţă pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare pentru acest tip de intervenţii, se arată într-un comunicat.

„Este nevoie, pe de o parte, de o creştere a numărului de acorduri obţinute de la aparţinători pentru prelevarea de organe de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală, iar pe de alta, de creşterea numărului de spitale în care activitatea de identificare şi declarare de donatori să se desfăşoare corespunzător, respectiv de dotarea acestora cu secţii ATI adecvate şi acreditate pentru a menţine în condiţii fiziologice donatorii aflaţi în moarte cerebrală”, se arată în document.

În fiecare an, pe 16 iulie, este marcată Ziua Naţională a Donatorului de Organe. Scopul acestei iniţiative este transmiterea mesajelor de susţinere şi încurajare a pacienţilor, transplantaţi sau aflaţi încă pe listele de aşteptare, dar şi a donatorilor de organe şi a familiilor care au acceptat donarea.

„Donarea de organe înseamnă salvarea de vieţi. Să ne gândim că există în spitale sau pe liste de aşteptare pacienţi pentru care transplantul reprezintă singura şansă la viaţă. Astăzi, de Ziua Naţională a Donatorului de Organe, le transmitem recunoştinţa noastră tuturor celor care au avut puterea ca, din durerea lor, să salveze şi să dăruiască viaţă. Se vorbeşte foarte mult în ultima vreme despre transplantul de organe. Însă, activitatea de transplant nu poate funcţiona dacă nu există organe care să fie transplantate. Un rol pe cât de dificil şi delicat, pe atât de important în această activitate le revine coordonatorilor de transplant, care trebuie să convingă aparţinătorii pacienţilor în moarte cerebrală să fie de acord cu donarea de organe”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, Preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Donarea de organe şi, implicit, transplantul sunt departe de a se desfăşura optim în România, pentru că pe listele de aşteptare sunt tot mai mulţi oameni care au nevoie de un organ, iar donatorii sunt insuficienţi.

La rândul lor, reprezentanţii Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) cer măsuri prompte, având în vedere listele de aşteptare prezentate public pentru anul 2021:

  • aproape 5.000 de persoane pe lista de aşteptare pentru transplant de rinichi; 
  • peste 400 pentru transplant de ficat; 
  • aproape 30 pentru transplant de cord; 
  • 5 pentru transplant pulmonar. 

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti este alături de familiile pacienţilor care au trecut printr-o operaţie de transplant, precum şi de cei aflaţi pe listele de aşteptare, dar şi de familiile donatorilor de organe, care, prin decizia lor, au ales sa dăruiască viaţă semenilor aflaţi în suferinţă.

„Să nu uităm că donarea de organe înseamnă salvarea de vieţi. De aceea, este necesară creşterea numărului de donatori şi, implicit, a numărului de proceduri de transplant de organe, ţesuturi şi celule pe teritoriul României, în acord cu necesităţile patologiei şi pacienţilor vizaţi. Însă creşterea numărului de donatori nu este suficientă, dacă nu avem infrastructura şi resursa umană necesare pentru ca activitatea de transplant să funcţioneze eficient. Nu trebuie uitat nici că, pentru ca activitatea de donare de organe să funcţioneze, trebuie să existe transparenţă, corectitudine şi o legislaţie bine pusă la punct, cu reguli şi proceduri clare”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele CMMB.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Transplant, în anul 2020 au fost 66 de donatori în moarte cerebrală de la care s-au prelevat organe şi ţesuturi şi s-au realizat în România: 53 de transplanturi de ficat, 120 de transplanturi renale, 4 transplanturi de cord, 1 transplant de plămân, 46 de transplanturi de cornee şi 85 de proceduri de transplant de ţesuturi osoase.

De asemenea, de la donatori în viaţă au putut fi realizate: 9 transplanturi de ficat (două dintre ele realizate într-o unitate sanitară privată) şi 54 de transplanturi renale (trei dintre acestea fiind realizate într-o unitate privată).

 

Medic