Cea de-a 17-a aniversare a Zilei Naţionale a Transplantului din România a fost organizată vineri, 15 aprilie, sub auspiciile Ministerului Sănătăţii, Agenţiei Naţionale de Transplant şi Fundaţiei pentru Transplant, în cadrul unor festivităţi desfăşurate la Hotel Crowne Plaza Bucureşti.

Evenimentul s-a bucurat de o prezenţă numeroasă atât din partea pacienţilor transplantaţi, cît şi din partea specialiştilor din transplant, reprezentanţilor autorităţilor şi organizaţiilor din sfera medicală şi a mass media, se arată într-un comunicat.

Tema de anul acesta a fost un nou apel la conştientizare, adresat publicului larg: „Transplantul – unica şansă la viaţă pentru unii dintre noi. Ajută-i s-o primească!”.

Evenimentul a fost precedat de o conferinţa de presă, care s-a bucurat de prezenţa dr. Tiberius Marius Brădăţan - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, prof. dr. Daniel Coriu - preşedinte al Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Irinel Popescu – director Centrul Transplant Hepatic IC Fundeni, conf. dr. Silviu Piţuru – prorector UMF „Carol Davila” Bucureşti, prof. dr. Eugen Gustea – prorector UnArte Bucureşti. Toţi aceştia, alături de dr. Radu Zamfir – director executiv ANT, prof. dr. Ioana Grinţescu – KDP naţional, şef secţie ATI Spitalul Floreasca Bucureşti, prof. dr. Dana Tomescu – şef secţie ATI IC Fundeni, au prezentat principalele strategii şi proiecte în privinţa dezvoltării activităţii de transplant în România şi au transmis mesaje de susţinere pentru activitatea de transplant. Ei au subliniat faptul că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă.

Au fost enumerate şi problemele spinoase ale activităţii: numărul redus de donatori, numărul scăzut de spitale în care activitatea de identificare şi declarare donatori se desfăşoară corespunzător, numărul scăzut de unităţi sanitare care au implementat, printr-o muncă susţinută şi cu suportul managementului, conceptul de „cultura donatorului”.

S-a subliniat importanţa mass media în educarea şi informarea corectă a populaţiei, precum şi rolul foarte important pe care mass media îl are în promovarea activităţii de donare în rândul populaţiei.

Ministerul Sănătăţii susţine activităţile de transplant şi proiectele Agenţiei Naţionale de Transplant prin proiectul SIPOCA 696 – „Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”. Activităţile de transplant sunt incluse în Strategia Naţională de Sănătate, care se desfăşoară până în anul 2030. Secretarul de stat dr. Tiberius Marius Brădăţan a transmis mesajul de susţinere al ministrului Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi a precizat că garantează existenţa unor fonduri pentru finanţarea proiectelor în viitorul apropiat, prin Programul Operaţional Sănătate.

„Ministerul Sănătăţii tocmai a terminat protocoalele şi ghidurile de practică medicală standardizate în domeniul transplantului, după care vor lucra medicii din toate centrele acreditate din ţară. Un proiect realizat în premieră în România, prin fonduri europene. În ghiduri sunt prevăzute şi criteriile după care vor fi aleşi bolnavii care vor beneficia de transplant. În plus, ne propunem să dezvoltăm şi să implementăm funcţionalităţile registrului naţional de transplant, astfel încât alegerea să fie bazată pe criterii obiective”, a transmis ministrul Sănătăţii.

Agenţia Naţională de Transplant îşi propune, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Dezvoltării, să atingă obiectivele din strategia naţională de sănătate şi anume: dezvoltarea programului de transplant pediatric şi a transplantului pulmonar, înfiinţarea unor bănci de multiţesut, cât şi unele modificări legislative care să permită extinderea activităţii de transplant tisular (cornee, membrană amniotică).

Se are în vedere şi dezvoltarea programului non-heart-beating donor, donator fără activitate cardiacă - prelevarea de la pacienţii care sunt în stop cardiorespirator iresuscitabil şi ireversibil -, un proiect în care să fie incluse două unităţi pilot: Spitalul Clinic de Urgenţă  Bucureşti şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” din Iaşi. Echipe de medici anestezişti şi asistente medicale urmează să fie trimişi în Italia, la pregătire.

În cadrul conferinţei, experţii ANT au explicat strategia de creştere a numărului de donatori din România prin implementarea programului de donare de la donatori fără activitate cardiacă, de la persoane care intră în stop cardio-respirator şi pentru care nu se reuşeşte resuscitarea. Implementarea acestui tip de program implică câteva modificări legislative şi sprijin din partea Ministerului Sănătăţii şi Colegiului Medicilor din România. Referindu-se la acest subiect, dr. Victor Zota a explicat: „Ca să poţi să recoltezi de la un asemenea donator, este o perioadă de non touch după ce a făcut stopul cardio-respirator, în care nu ai voie să îl atingi. Acest timp trebuie definit prin lege. Sunt ţări care au nevoie de 2 minute, sunt ţări care au nevoie de 20 de minute”.

S-a reiterat necesitatea găsirii unor soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate, astfel încât activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil, se arată în comunicat.

Secretarul de stat a anunţat că se vor relua şi specializările într-un spital universitar din Franţa, care este şi centru de excelenţă în transplant, pentru echipele medicale care ar putea face acest tip de intervenţii: „Am avut discuţii, începute de fostul ministru - doctorul Victor Costache, cu spitalul francez Foch, care vor continua în perioada următoare. Am reluat şi vom continua colaborarea cu ei prin intermediul Agenţiei naţionale de Transplant şi a unor centre - spitale din  România, Timişoara, Iaşi, Cluj, Bucureşti. Sunt medici care vor face schimb de experienţă. Sperăm ca toate astea să ajute pentru a creşte activitatea în perioada următoare şi să ajute şi în ceea ce priveşte încrederea pacienţilor. Este important ca ei să ştie că dincolo de tot ce se vede sau nu se vede, se fac eforturi în fiecare zi şi că, fără ajutorul populaţiei, fără încrederea pacienţilor, nu vom putea progresa doar printr-un efort al personalului medical. Eu cred că este nevoie de un efort comun. Transplantul se bazează pe încredere: şi a celor care aşteaptă, şi a celor care pot să ajute donând. Fără încredere, doar prin eforturi instituţionale, nu vom ajunge foarte departe”.

Prof. dr. Daniel Coriu a transmis mesajul din partea Colegiului Medicilor din România, care se alătură acestui demers de promovare a activităţii de transplant, şi a lansat un apel de înţelegere la nivelul societăţii cu privire la tot ceea ce reprezintă transplantul de organe, dar şi un mesaj de susţinere cu privire la dezvoltarea resursei umane implicate în transplantul de organe: „Donarea de organe în România depinde foarte mult de felul în care sunt percepute transplantul şi rezultatele acestuia de către populaţie şi de transparenţă, însă este nevoie şi de informaţii în această direcţie, de campanii de informare, astfel încât populaţia să înţeleagă şi să accepte că poate salva o viaţă sau chiar mai multe vieţi, dacă există compatibilitate, prin transplantul de organe”. A subliniat faptul că CMR pledează pentru dezvoltarea centrelor de transplant, atât din punctul de vedere al infrastructurii şi al personalului medical dedicat, cât şi ca acces transparent al pacienţilor la listele de aşteptare.

În discursul său, prof. dr. Irinel Popescu, întemeietorul programului de transplant hepatic din România, s-a referit la perioada dificilă de pionierat, dar cu bune rezultate datorită muncii de echipă desfăşurată zi şi noapte, cu spijinului autorităţilor sanitare şi al mass media: „Ca şi atunci, la început, şi astăzi simţim aceeaşi nevoie de informare corectă şi de promovare a donării de organe şi a transplantului ca procedeu medical care salvează vieţi”.

 Prof. dr. Irinel Popescu a făcut o trecere în revistă a celor mai importante momente ale programului de transplant hepatic şi o scurtă statistică la ceas aniversar: 25 de ani de la primele prelevări multiorgan de la donatori în moarte cerebrală, peste o mie de pacienţi transplantaţi la Institutul Clinic Fundeni, patru programe de transplant de organe. 

În prezent, programul naţional de transplant a ajuns într-o fază de maturitate şi s-a format o şcoală de transplant hepatic, cu elevi străluciţi  (prof. dr. Vladislav Braşoveanu, prof. dr. Cristian Lupaşcu, dr. Doina Hrehoreţ), care astăzi preiau ştafeta de la cei care i-au format şi care au fost deschizătorii de drumuri, a ţinut să sublinieze prof. dr. Irinel Popescu.

„Iar dacă Paştele care se apropie este sărbătoarea Învierii, gândurile noastre de recunoştinţă se îndreaptă, în acelaşi timp, către aceia care astăzi nu mai sunt printre noi, dar datorită cărora pacienţii transplantaţi trăiesc: donatorii de organe. Şi nu putem să nu remarcăm semnificaţia profund creştină a donării, gestul de supremă generozitate prin care unii oameni, plecând din această lume, înţeleg, ei şi familiile lor, să-şi ajute semenii aflaţi în suferinţă”, a mai transmis prof. dr. Irinel Popescu.

În anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia şi în domeniul schimbului de organe cu Agenţia de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea Agenţiei Naţionale a Transplantului (ANT) în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS.

Cifrele prezentate în cadrul conferinţei aduc speranţă pentru viitor, dar sunt încă mult inferioare cifrelor din alte ţări europene şi nu acoperă necesarul de transplant din România, se arată în comunicat. De aceea, este foarte importantă promovarea aceastei metode terapeutice de înaltă performanţă. Donarea de organe în România depinde foarte mult de felul în care sunt percepute transplantul şi rezultatele lui de către populaţie, educaţia fiind extre de importantă.

„Conceptul de moarte cerebrală trebuie înţeles foarte bine, pentru a evita refuzurile din partea familiilor posibililor donatori”,  a spus prof. dr. Ioana Grinţescu – KDP naţional.

Ca parte a strategiei de iniţiere de noi programe de transplant, dr. Dragoş Zamfirescu – medic primar chirurgie plastică, a susţinut o prezentare în cadrul conferinţei, despre beneficiile şi utilitatea transplanturilor de ţesuturi compozite.

În cadrul festivităţii, a fost recunoscut şi onorat cu Placheta de onoare a Agenţiei Naţionale de Transplant prof. dr. Radu Deac – pionier al transplantului cardiac în România, pentru rolul decisiv în construcţia programului de transplant din România şi pentru toate vieţile salvate de-a lungul unei cariere de excepţie.

„Activitatea de transplant de organe este probabil cea mai importantă contribuţie a secolului al XIX-lea, pentru că dă şansa la viaţă unor oameni greu încercaţi. Al doilea pacient cu transplant de cord din Târgu Mureş are deja 22 de ani de la operaţie şi ne învaţă secretul longevităţii. Are 70 de ani”, a declarat prof. dr. Radu Deac.

În fiecare an, medicii şi pacienţii transplantaţi mulţumesc celor care au înţeles că transplantul este o chirurgie de înaltă perfomanţă salvatoare de vieţi şi îşi îndreaptă gândurile de mulţumire şi recunoştinţă către familiile donatorilor care au găsit puterea de a dărui viaţă, dincolo de durerea lor.