Creșterea armonioasă a copilului cu ajutorul gemoterapiei și homeopatiei (II)

Când vorbim despre sistemul respirator la copil, indiferent că abordăm problema profilaxiei sau a tratamentului afecțiunilor respiratorii, medicului i se cere insistent aceeași abordare: creșterea imunității copilului. Și, deși în ultima vreme acesta este dezideratul principal pe care încercăm să-l îndeplinim, adică să creștem imunitatea copilului, paradoxal, atât patologia acută, cât și cea cronică sunt tot mai frecvente la copil și de la vârste tot mai mici.

Așa încât, înainte de a discuta despre produsele eficiente la nivelul sistemului respirator, vom aborda problema sănătății copilului în mod holistic, încercând să răspundem la câteva întrebări.

De ce copiii născuți la termen, natural, din mame sănătoase, alăptați la sân, se îmbolnăvesc din primele zile/ săptămâni/ luni de viață? Fie că sunt infecții respiratorii, urinare, digestive, cutanate, consecința acestor infecții este faptul că, din primele zile/ luni de viață, copiii „beneficiază“ de antibiotice, uneori foarte puternice; acestea, pe lângă polivaccinurile efectuate, duc la reacții (pe termen scurt, mediu, lung), pe care medicina (vorbim de abordarea holistică, care încearcă să trateze cauzele îmbolnăvirilor, și nu simptomele) nu le mai înțelege pe deplin.

Ce se întâmplă cu copiii încă de la vârste fragede? Cu ce ne confruntăm?  Cum tratăm CORECT aceste patologii de vârstă mică fără a perturba dezvoltarea sistemului imun? De ce apar patologii cronice la vârste tot mai mici?

Imunitatea copilului este în strânsă legătură cu flora comensală a intestinului

Copilul născut natural vine în contact cu flora din vaginul mamei. Copilul născut prin cezariană vine în contact cu flora de pe mănușile medicului/ de pe instrumentar. Acesta este primul contact foarte important cu bacteriile care vor coloniza intestinul copilului.

Din primele zile de viață, copilul este vaccinat. Sistemul imun, care încă nu este format și nu are nici o deprindere câștigată (deprinderi care se formează prin interacțiune cu agenții infecțioși), este pus în contact cu vaccinuri sau antibiotice.  Este un șoc asupra organismului pe care medicina încă nu îl înțelege corespunzător. Și nu înțelege cu adevărat nici consecințele. Copiii cresc și, (aparent) paradoxal, cu cât sunt mai bine îngrijiți, devin tot mai fragili.

Imunitatea se formează prin învățare; corpul învață din fiecare luptă pe care o duce cu un agent infecțios, luptă activă, care rămâne stocată ca informație în celulele cu memorie, cu condiția ca organismul să lupte el însuși. În locul acestui mod activ, organismul în creștere primește doar o informație „pasivă“ prin vaccin, sau primește medicamente. Consecințele se văd în statisticile pe patologii acute și cronice la copil.

Deci, avem nevoie de o reconsiderare a prevenției, în primul rând, și a modului în care tratăm boala (cauza, și nu simptomele), în al doilea rând.

Întotdeauna când în organism apare o infecție, substratul acesteia, al oricărui proces patologic, este INFLAMAȚIA, iar la nivel de simptome apar diverse: febră, frisoane, transpirații, eliminări prin mucoase etc. Toate acestea indică mobilizarea organismului în lupta cu boala, o mobilizare genială și complexă, care nu numai că vindecă și repară, DAR este o continuă perfecționare în lupta cu boala. Corpul învață prin intermediul bolii. Procesul natural de vindecare este un adevărat „sistem de școlarizare“ pentru imunitate, etapele fiind tot mai avansate: școală primară, gimnazială, liceu, facultate, masterat! administrând antibiotic frecvent de la primele simptome, nu oferim posibilitatea sistemului imun să învețe; rămâne mereu repetent. Iar boala, de la simple răceli, va pătrunde tot mai profund în organism, atât fizic (patologii cronie de la vârste mici), cât și emoțional (depresia este un diagnostic frecvent încă din școala gimnazială).

Deci, inflamația este mecanismul de răspuns-apărare a organismului la orice agresiune.

Dacă agresiunea nu încetează, atunci inflamația se cronicizează și devine, practic, cauza tuturor bolilor cronice. Evoluția unui proces inflamator este cunoscută: avem faza de debut al semnelor și simptomelor (reactivitate inflamatorie) cu faza vasculară, faza celulară, secreția mediatorilor chimici proinflamatori; toate acestea determină apariția semnelor locale celsiene și a semnelor generale: febră, alterarea stării generale, anorexie, leucocitoză etc.

Când organismul trece printr-o boală, el va lupta; are o capacitate de autoreglare CARE NECESITĂ UN ANUME TIMP! O afecțiune acută are nevoie de mai multe zile pentru a se vindeca corespunzător. Dând antibiotic, scurtezi durata de evoluție și se consideră că afecțiunea acută s-a vindecat, dar dispariția/ anihilarea simptomelor acute, mai ales a febrei, nu înseamnă că afecțiunea s-a vindecat. Mediatorii chimici implicați nu au reușit să urmeze ciclul complet de evoluție și apoi să se „retragă“. Ei au fost forțați să-și întrerupă acțiunea și au rămas depozitați în organism în stare de „agresivitate citotoxică“. Inflamația a rămas la un nivel subacut, undeva în organism, iar celulele și mediatorii chimici, în stare de „agresivitate latentă“. De asemenea, toxinele rezultate în urma bolii (catabolism accentuat) nu se elimină corespunzător și rămân și ele stocate în corp. În timp, toate acestea generează perturbări în organism (baza alergiilor multiple și a bolilor cronice). La următoarea agresiune asupra organismului, indiferent de cauză, capacitatea de luptă a acestuia este compromisă.

Deci, chiar dacă antibioticul „omoară“ factorul infecțios (ceea ce nu este sigur întotdeauna, multe infecții fiind virale), acesta nu rezolvă substratul infecției, adică inflamația.

În concluzie, este extrem de important să lăsăm organismul copilului să lupte, să nu stopăm boala foarte repede și cu orice preț, să susținem această luptă în mod „fiziologic“ prin terapii naturale și mai ales prin lucruri de bază: odihnă adecvată, alimentație adecvată; să efectuăm periodic și cu produse naturale deparazitarea copilului, știut fiind că de multe ori starea alergică este generată de parazitozele intestinale (o sugestie este preparatul natural conceput de către farm. Ovidiu Bojor, Giardinophyt); să acordăm importanța cuvenită stării psihice a copilului, știut fiind, de asemenea, că patologia de somatizare la copil este tot mai frecventă.

Produse naturale eficiente în prevenția și tratamentul afecțiunilor respiratorii: gemoterapice, fito-gemoterapice, săruri Schüssler

PRODUSE GEMOTERAPICE UNITARE – schemă de profilaxie:

Extract din muguri de coacăz negru (cortizon like, antialergic, antiinflamator) – dimineața, Extract din muguri de brad (remineralizant, antianemic, proprietăți balsamice respiratorii) – seara, timp de o lună, apoi:

Extract din mlădițe de măceș (vitaminizant, antialergic, antiinflamator, osteoblastic) – dimineața;

Extract din muguri de mesteacăn (imunostimulator, antiinflamator, drenor), seara, încă o lună, cure periodice, primăvara și toamna.

Produse gemoterapice complexe

Polygemma 3 - tuse (carpen, călin, caprifoi negru)

Are acțiune antiinflamatoare, antialergică, antispastică, reglează tonusul bronșic și este cicatrizantă a mucoasei respiratorii. Efectul nu este de inhibare a tusei, ci de a ajuta organismul să elimine toxinele de la nivelul căilor respiratorii, eliminând cauza care provoacă tusea.

Polygemma 4 – sinusuri (coacăz negru, arin negru, carpen, mesteacăn pufos)

Este eficient în majoritatea infecțiilor respiratorii, inclusiv în cele de la nivelul sinusurilor, zone în care antibioticele penetrează greu și sunt necesare în doze mari, acest preparat fiind o alternativă eficientă.

Polygemma 5 – cavitate bucală și gât (viță-de-vie, afin, măceș, echinacea)

Este de preferat în caz de „gât roșu“, fiind eficient inclusiv în infecțiile streptococice, prin gemoterapicul de viță-de-vie din compoziție.

Polygemma 17 – imunitate (cătină, porumbar, măceș, echinacea), poate fi utilizat atât profilactic, cât și curativ.

Se administrează conform recomandărilor din pros­pect, cel puțin încă o săptămână după ameliorarea simptomelor.

Polygemma 5 și 17 conțin și suc de Echinacea purpurea. Acesta realizează stimularea sistemului de autoapărare a organismului prin mobilizarea leucocitelor şi mărirea activităţii fagocitozei, prin inhibiţia multiplicării virusurilor şi stimularea producerii de interferon. Ca atenționare, nu se administrează concomitent cu vaccinările (o lună înainte și după).

Produse fito-gemoterapice

Vitanemin (gemoterapice de brad, cătină roşie, extracte din fructe de coacăz negru, afin, măceş, mix de vitamine, săruri Schüssler: Calcarea phosphorica și Magnesia phosphorica, gluconat de zinc). Crește vitalitatea, puterea de apărare a organismului, ajută la dezvoltarea sistemului osos, stimulează hematopoieza, aduce aport de vitamine și minerale și crește pofta de mâncare. Este recomandat îndeosebi copiilor cu deficit de greutate, anemici, cu tulburări sau întârzieri de creștere, tulburări de dentiție, imunitate scăzută, convalescențe trenante.

Alectra (gemoterapic din muguri de coacăz negru, extract din rădăcină de Astragalus membranaceus). Scade riscul de apariție a alergiilor și ameliorează simptomele acestora; este recomandat înainte de perioadele de expunere și în timpul expunerii la alergenii sezonieri, precum și în afecțiuni respiratorii de natură alergică.

Săruri Schüssler

Terapia cu săruri Schüssler este o terapie biochimică (substanțe biochimice identice cu cele din organismul nostru) și homeopată (sărurile sunt diluate și dinamizate); reglează deficitul, surplusul, distribuția în corp a mineralelor și detoxifierea corpului.

Sărurile Schüssler sunt, practic, substanțe proprii organismului, pe care acesta le recunoște ca atare și nu mai depune efort pentru a le transforma/ modifica în vederea absorbției și utilizării; de asemenea, absorbția lor nu depinde de pH-ul intestinal, ceea ce reprezintă un real avantaj în cazul persoanelor cu diverse patologii. 

Acțiunea sărurilor nu este cantitativă, prin aport mare de substanță, ci de reglare, prin „impulsuri“ sau „informații“ date celulelor pentru a acționa corespunzător (toate procesele vitale și modificările din organe și țesuturi își au originea în excitabilitatea celulară, de aceea esența unei boli trebuie căutată în activitatea celulară – dr. Schüssler).

În afecțiunile aparatului respirator putem utiliza o serie de săruri Schüssler:

• Ferrum phosphoricum, în procese inflamatorii şi febrile în fază iniţială, mai ales în prima fază, când nu au apărut secrețiile;
• Kalium muriaticum, în infecții în al doilea stadiu, cu febră și secreții albe, mai vâscoase;
• Kalium sulfuricum, în infecții în stadiul al treilea, cu secreție galbenă, purulentă.

Ferrum phosphoricum este considerat remediul pentru primul ajutor, recomandat în infecții în primul stadiu, acut, cu febră (sau stare subfebrilă) și fără secreții: viroze, amigdalite, otite, bronșite, tuse seacă etc.

Se administrează Ferrum phosphoricum D6, 5-10 picături, inițial mai frecvent, dacă febra este mare, chiar din oră în oră, apoi de 3-4 ori pe zi, timp de 2-3 zile.

Se poate asocia cu extract din muguri de mesteacăn pufos (tonic şi stimulator, activator al catabolismului) sau extract din mlădițe de măceș (antiinflamator, imunostimulator, vitaminizant) sau cu un produs gemoterapic complex din gama Polygemma, în funcție de simptomatologie.

Kalium muriaticum este frecvent utilizat la câteva zile după debutul unei infecții/ inflamații; sunt prezente febră și secreții albicioase, mai vâscoase; remediul ajută la fluidificarea secrețiilor (se poate asocia cu extractul din muguri de mesteacăn). Este indicat în toate catarele mucoase, cu secreție densă, fibroasă și alb-cenușie: ochi, gât, urechi, cavitate bucală, căi respiratorii (otite, faringite, amigdalite acute/ recidivante, conjunctivite, sinuzite, bronșite, pneumonii, pleurezii fibrinoase etc.). În cursul procesului inflamator favorizează neutralizarea și eliminarea substanțelor toxice prin intermediul mucoaselor.

Promovează eliminarea toxinelor rezultate din catabolism, după folosirea medicamentelor, vaccinurilor, narcoticelor (operații), după intoxicații cu diferite substanțe chimice (acțiune detoxifiantă, sinergică cu extractul din muguri de porumbar).

Kalium sulfuricum este indicat în inflamațiile (acute sau cronice) de orice tip, însoțite de expectorație sau secreții purulente; catar cronic și/ sau purulent al conjunctivei oculare, faringe, nas, urechi, mucoasei bronșice, plămâni; facilitează eliminarea catarului cronic și detoxifierea generală a organismului; în acest sens este important ca emonctoriile să fie libere și să funcționeze optim pentru a permite eliminarea toxinelor mobilizate (este optimă asocierea cu preparate gemoterapice drenoare).

Modul de administrare a sărurilor Schüssler: diluțiile uzuale sunt D6 - recomandate în acut și D12 - recomandate în patologia cronică.

Faza acută: se recomandă, în general, 10 picături din oră în oră (diluate într-un pahar de apă) până la modificarea simptomelor clinice; administrarea se spaţiază apoi la 2-3-4 administrări/zi, timp de 3-4 zile, până la ameliorarea patologiei.

Faza cronică: se recomandă, în general, 10 picături (diluate într-un pahar de apă), din care se beau mai multe înghiţituri pe parcursul zilei.

Se pot administra 1 sau 2-3 săruri simultan, în caz de boală cronică. Administrările se realizează la 1-2 ore după mâncare.

În funcție de vârstă, se administrează o dată sau de mai multe ori pe zi (în funcție de natura bolii – acută sau cronică): copii peste 12 ani - câte 10 picături; 6-12 ani - câte 7 picături; 1-6 ani - câte 5 picături; copii sub 1 an (în general de la 3 luni) - câte 3 picături.

Cunoașterea acestor modalități terapeutice naturale, blânde, reglatoare, reprezintă o soluție la îndemâna farmacistului, în multe situații când, la debutul bolii, se apelează la sfatul acestuia.