Dr. Sanda Creţoiu este doctor în biologie moleculară, consilier nutriţional şi specialist în siguranţă alimentară, cu preocupare specială pentru impactul florei intestinale asupra stării generale de sănătate.

După câteva decenii când părea că tehnologia şi metodele alternative de terapie se separă ideologic, în acest moment lumea medicală integrează mai multe metode care pun inovaţia şi tradiţia în slujba tratamentelor bolilor şi pacienţilor. Ce părere aveţi despre asta?

Dr. Sanda Creţoiu: Inovaţiile medicale au apărut de-a lungul istoriei, crescând continuu capacitatea noastră de a trata boli complexe. Secolul XXI a adus un progres uluitor, noile tehnologii revoluţionând sectorul sănătăţii. Aceste noi tehnologii au sporit foarte mult şansele de diagnosticare pentru afecţiuni rare şi încep să ofere o şansă reală de a practica o medicină personalizată. Şi, în timp, este probabil să ne îmbunătăţească înţelegerea şi tratamentul bolilor complexe, acestea fiind, de asemenea, asociate cu o serie de provocări.

Cu toţii suntem unici din punct de vedere genetic, suntem supuşi la diferiţi factori de mediu şi avem un anumit stil de viaţă.

Actualmente, există o tendinţă accentuată de a apela la conceptul de medicină funcţională. Suntem indivizi unici şi, destul de des, descoperim că nu există un remediu magic care să vindece fiecare pacient în acelaşi mod. Medicina funcţională reprezintă un domeniu de medicină puternic bazat pe dovezi, cu o abordare bazată pe biologia sistemelor, care se adresează persoanei ca întreg şi nu doar unui set izolat de simptome şi care se concentrează pe funcţionarea optimă a organismului. Aceasta înseamnă a ajuta organismul să funcţioneze în cel mai bun mod posibil, prin a înţelege că fiecare individ este diferit – de la genetică până la forma biochimică. In acest concept exista anumiţi piloni principali care includ nutriţia, managementul stresului, exerciţiile fizice şi somnul.

Medicina funcţională este potrivită pentru tratarea bolilor cronice, deoarece nu tratează simptomele, ci integrează toate informaţiile legate de pacient, de la profilul nutrigenomic până la analiza microbiomului. Rezultă astfel un plan de tratament complex care aplică concomitent multe forme de terapie, pornind de la terapii alopate până la terapii alternative şi de abordare mintală, necesitând o echipă multidisciplinară.

Medicina funcţională se bazează pe progresele tehnologice ale medicinei convenţionale, dar preferă să evite utilizarea excesivă a medicamentelor farmaceutice şi a opţiunilor de tratament pe care un pacient le poate primi. Medicina funcţională include dieta, exerciţii fizice şi modificări ale stilului de viaţă sau consiliere, precum şi suplimente naturale. Un pacient poate primi medicamente prescrise de medicina convenţională, dar împreună pacientul şi medicul vor gestiona holistic orice reacţii adverse.

Acum, când discuţiile se poartă la nivel de micro şi nanobiologie, în ce măsură putem să ne uităm la soluţiile din natură ca la unele valide pentru terapiile viitorului?

Dr. Sanda Creţoiu: În prezent, integrarea nanotehnologiei câştigă teren în fizică, chimie, biologie, ştiinţa materialelor şi medicină. Cu toate acestea, epoca industrializării şi pronunţata urbanizare a comunităţilor au fost urmate de o perturbare semnificativă a stării de sănătate a oamenilor, atât la nivel fizic, cât şi mental. Îndepărtarea de mediul natural a condus la creşterea obezităţii, la modificarea greutăţii la naştere, la perturbări semnificative în dezvoltarea comportamentală a copiilor, dar şi la creşterea prevalenţei bolilor mintale.

Cercetările sugerează că prin creşterea contactului cu natura poate exista o reducere a prevalenţei bolilor cardiovasculare, musculo-scheletice, respiratorii şi a altor boli. Natura este aliatul nostru şi ne poate ajuta să rezolvăm multe dintre provocările cu care ne confruntăm astăzi.

Schimbările climatice, poluarea şi pierderea biodiversităţii ne ameninţă acum existenţa, afectându-ne sănătatea, bunăstarea economică şi socială. Avem nevoie de acţiuni de creare, restaurare, protejare şi gestionare a ecosistemelor, permiţând o abordare integrată a dezvoltării durabile şi rezistente.

Reducând conceptul general la particularitatea fiinţei umane, aş spune că suntem puternic afectaţi la nivel individual prin pertubarea propriului ecosistem, adică al relaţiei de simbioză pe care o avem cu microbiomul specific fiecărui compartiment al corpului. În tot acest ecosistem, cel mai important este microbiomul intestinal, cel care este răspunzător de starea de bine metabolică şi mintală. În contextul discutat mai sus, s-a constatat o reducere semnificativă a diversităţii bacteriilor care ne populeaza în mod normal intestinul. Acest lucru a fost posibil prin calitatea alimentelor care sunt din ce în ce mai procesate, aditivate şi conservate.

Sursele de hrană crudă sau foarte puţin procesată se împuţinează şi sunt costisitoare, ceea ce duce la o îmbolnăvire insidioasă a populaţiei. Aici aş mai adauga şi faptul că oamenii şi-au modificat foarte mult obiceiurile alimentare, mulţi considerând că timpul dedicat meselor este irosit în defavoarea muncii.

Hrana noastră s-a schimbat, la fel şi obiceiurile alimentare şi comportamentul faţă de mesele zilnice. Nu ne mai hrănim din grădină, ci din supermarket. Aşa stând lucrurile, în ce măsură mai stă în picioare dictonul: suntem ceea ce mâncăm?

Dr. Sanda Creţoiu: Dictonul este perfect valabil indiferent de epoca în care trăim. Asocierea dintre plăcerea vieţii, alimentele pe care le consumăm şi sănătatea sunt cunoscute de secole. Poate că aceste relaţii sunt cel mai bine rezumate de către gastronomoul francez Anthelme Brillat-Savarin, care a scris în 1825: „Spune-mi ce mănânci şi îţi voi spune cine eşti”.

Hrana este combustibil pentru corpul nostru. Ea nu ne oferă doar energie, ci ne poate afecta şi starea de spirit. Alimentele pe care le consumăm sunt determinate de un set complex de factori, inclusiv preferinţele personale, practicile culturale şi religioase, condiţiile de sănătate comorbide, disponibilitatea şi accesibilitatea alimentelor, practicile agricole şi politicile publice.

Conţinutul nutriţional a ceea ce mâncăm determină compoziţia membranelor celulare, a măduvei osoase, a sângelui, a hormonilor, a ţesuturilor, a organelor, a pielii şi a părului. Corpurile noastre înlocuiesc miliarde de celule în fiecare zi - şi folosesc alimentele pe care le consumăm ca sursă de reînnoire. Dietele noastre pot afecta chiar compoziţia genelor, deoarece organismele îşi construiesc ADN-ul folosind „cărămizi de construcţie” pe care le obţin din alimente.

Rezultatele cercetărilor moderne au dezvăluit o relaţie directă între metabolismul celular şi evoluţie şi au oferit noi perspective asupra modului în care secvenţele ADN pot fi influenţate de adaptarea la diferite diete. Este chiar posibil să se prezică dietele indivizilor prin analizarea secvenţei ADN a genelor lor.

Tractul nostru gastrointestinal găzduieşte miliarde de bacterii. Alimentele pe care le consumăm ne afectează în mod direct sănătatea intestinului (sau echilibrul bacteriilor bune şi rele) şi influenţează producţia de neurotransmiţători (mesagerii chimici ai corpului nostru care transmit în mod constant mesaje de la intestin la creier). A acorda atenţie la cât de mult mâncăm este un alt aspect foarte important al nutriţiei sănătoase – care ne priveşte în mod natural pe toţi. Ceea ce mâncăm şi cât de mult mâncăm este esenţial, dar modul în care îl procesăm este poate şi mai important. Prin aceste miliarde de mici senzori, intestinul are imensa sarcină de a gestiona toate informaţiile conţinute în alimentele pe care le consumăm.

Mâncarea singură nu va promite un intestin înfloritor. Dacă mâncaţi o masă hrănitoare şi delicioasă cu un prieten, dar dintr-o dată începeţi să vă certaţi unul cu celălalt, stomacul se va închide şi probabil veţi avea indigestie, durere sau greaţă. Chiar şi atunci când mâncăm singuri, cei mai mulţi dintre noi purtăm un dialog intern continuu, care are loc în creierul nostru. Suntem plini de nenumărate gânduri şi emoţii care ne distrag toată atenţia de la mâncarea din faţa noastră. De asemenea, mâncăm în timp ce stăm la telefon, cu televizorul pornit şi la birou. Există motive să credem că mâncatul în timp ce suntem emoţionaţi, confuzi sau pur şi simplu distraşi poate încetini sau opri digestia.

Când simţim intens o emoţie, cum ar fi stresul sau anxietatea, procesul nostru digestiv - care funcţionează în mare parte independent - va fi influenţat şi modificat. Hormonii de stres, cum ar fi adrenalina, norepinefrina şi cortizolul, vor interacţiona cu celulele din intestin, făcându-ne alerţi şi pregătiţi pentru luptă sau fugă. Acordând atenţie stării noastre mintale atunci când mâncăm, ne putem îmbunătăţi procesarea alimentelor. Toate părţile corpului nostru sunt conectate cu emoţiile noastre, dar intestinul trimite cel mai puternic semnal către centrii emoţionali ai creierului nostru. Deoarece alimente diferite declanşează stări de spirit diferite, putem alege strategic alimente care evocă stări de dispoziţie bune. Pentru a ne menţine starea de spirit uniformă şi echilibrată, în special în mediul de lucru, putem consuma alimente care promovează bacteriile bune în intestine.

Aşadar, ca o concluzie, aş spune că ar trebui să încercăm să mâncăm alimente de calitate, fără a ne preocupa în mod excesiv de ortorexie (grija de a mânca natural şi sănătos, transformată în manie). Esenţial este să fim liniştiţi mintal şi înconjuraţi de un anturaj plăcut în timpul meselor. Fac aici referire la domeniul genomicii sociale, care se concentrează asupra mecanismelor prin care experienţele sociale reglează activitatea genetică. Multe boli inflamatorii au fost legate de schimbări în ecosistemul intestinal sau microbiom. Stresul, poluarea şi alimentele procesate pot perturba echilibrul bacterian, determinând sistemul imunitar să elibereze substanţe chimice care declanşează inflamaţia şi pot duce la boli. Dacă comunicarea este bidirecţională, modificările legate de stres ale microbiomului pot afecta funcţia şi comportamentul creierului.