Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România cere majorarea bugetului pentru medicamente şi eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului tratamentelor din spitale, care reprezintă aproximativ 8 - 9% trimestrial.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrage atenţia, într-un comunicat de presă transmis vineri, că cele mai recente prognoze indică faptul că taxa clawback ce va ajunge în trimestrul patru al acestui an la un nivel de 33 - 34%, „va adânci criza medicamentelor generice” şi va „periclita” existenţa companiilor care le produc.

„Rezolvarea injustiţiei taxei clawback, o măsură cuprinsă în Programul de guvernare şi considerată de actualul ministru al Sănătăţii, domnul dr. Victor Costache, prioritatea zero, a fost exprimată în spaţiul public de nenumărate ori, dar, din păcate, până la acest moment, nu s-a luat nicio măsură. Am subliniat în nenumărate rânduri importanţa implementării următoarelor măsuri ce trebuie aplicate din luna decembrie a anului în curs şi anume: ajustarea cu inflaţia a bugetului de medicamente, adică 4,63%, conform Institutului Naţional de Statistică, mai exact 75 de milioane de lei pe trimestru; eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximativ 8 - 9% din consumul trimestrial total”, afirmă producătorii de medicamente generice.

APMGR afirmă că Ministerul Sănătăţii decide compensarea unor molecule inovative „scumpe”, conform proiectului de modificare şi completare a anexei HG 720/2008 aflat în dezbatere publică, cu un impact de aproximativ 156 de milioane de lei pe an, fără alocarea unui buget suplimentar, potrivit Agerpres.

„Înţelegem şi susţinem necesitatea introducerii de noi molecule inovative şi de a asigura accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, dar considerăm că autorităţile trebuie să asigure sursele de finanţare pentru acestea şi să nu lase această responsabilitate pe umerii industriei. De fapt, este o cerinţă legală ce trebuie respectată. (...) Taxa clawback împreună cu politica celui mai mic preţ sunt o barieră în calea accesului pacienţilor la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice, dar şi o barieră în calea atragerii de noi investitori străini”, se mai arată în comunicat.