Societatea Română de Nefrologie (SRN), Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Ministerul Sănătăţii au lansat prima campanie naţională de informare şi conştientizare dedicată bolii cronice de rinichi (BCR). Evenimentul a avut loc, joi, 9 martie, marcând astfel Ziua Mondială a Rinichiului.

Iniţiativa vine în contextul prioritizării sănătăţii rinichilor la nivelul sistemului de sănătate din România, atât în rândul categoriilor cu risc crescut de a dezvolta BCR (pacienţi cu hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli cardiovasculare), cât şi în rândul populaţiei generale, informează Agerpres.

Mesajul comunităţii ştiinţifice şi al autorităţilor atrage atenţia asupra principalilor factori de risc pentru boala cronică de rinichi, precum şi asupra importanţei evaluării constante a stării de sănătate a rinichilor în cabinetul medicului de familie.

Doar una din 10 persoane care trăiesc cu boală cronică de rinichi este diagnosticată în stadii incipiente. Evaluarea gratuită a stării de sănătate a rinichilor este esenţială.

„Boala cronică de rinichi afectează mai bine de 10% din populaţia României, fiind asociată frecvent cu boli cardiovasculare, hipertensiune arterială şi diabet zaharat. Diagnosticul vine cel mai adesea în stadii avansate, atunci când evoluţia bolii este imposibil de încetinit. Concret, doar una din 10 persoane cu boală cronică de rinichi este diagnosticată în stadii incipiente, când se poate interveni pentru încetinirea progresiei afecţiunii şi reducerea riscului prematur de deces de cauză cardiovasculară şi renală”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii şi-a propus să schimbe această realitate, prioritizând depistarea precoce a bolii.

„Urmărim creşterea accesului la diagnosticarea gratuită a bolii precum si la evaluarea riscului asociat bolii cronice de rinichi la nivelul medicului de familie, prin decontarea celor două analize recomandate de ghidurile clinice internaţionale – rata de filtarare glomerulară estimată şi raportul albumină-creatinină urinară. În acelaşi timp, iniţiem, alături de comunitatea medicală, un amplu demers de informare şi conştientizare”, a adăugat ministrul.

Diagnosticul şi intervenţia precoce salvează viaţa pacienţilor cu risc crescut.

„Sunt foarte mulţi pacienţi care află că au BCR abia atunci când ajung în serviciile de urgenţă. Este important să lucrăm în echipă multidisciplinară pentru depistarea precoce a bolii cronice de rinichi. Este necesară monitorizarea prin medicul de familie, corelată cu o abordare preventivă la nivelul specialiştilor în nefrologie şi în afecţiunile secundare care se asociază cel mai adesea cu BCR, respectiv diabet zaharat, hipertensiune arterială şi boli cardiovasculare. De prea mult ori vedem rinichi grav afectaţi, oameni care mor, deşi n-au avut niciun semn de patologie renală”, a explicat prof. univ. dr. Liliana Tuţă, preşedintele comisiei de specialitate Nefrologie din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Implementarea unui cadru standardizat de diagnostic şi a unor reglementări specifice la toate nivelurile de asistenţă medicală este prioritară.

“Boala cronică de rinichi nu doare. Este un ucigaş tăcut. Din acest motiv, numeroase cazuri rămân fără diagnostic, deşi investigaţiile nu sunt nici extrem de complicate, nici neapărat costisitoare”, a declarat prof. univ. dr. Ina Kacso, preşedintele Societăţii Române de Nefrologie.

Pacienţii cu boli cardiovasculare, hipertensiune şi diabet vor fi evaluaţi şi monitorizaţi de medicul de familie, pentru depistare sau diagnosticare, până când evoluţia bolii cronice se modifică semnificativ.

„Intrăm aşadar într-o nouă etapă a asistenţei medicale primare, prin consultaţii şi evaluări de prevenţie în ceea ce priveşte boala cronică de rinichi. În acest moment, parteneriatul dintre medicii de familie şi medicii nefrologi este cu atât mai necesar, cu cât ne dorim cu toţii creşterea calităţii vieţii pacienţilor”, a declarat şef lucrări Adriana-Carmen Dogaru, vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei