În România se înregistrează cea mai ridicată incidenţă a cancerului de col uterin din Europa şi o rată de mortalitate aferentă de trei ori mai mare decât media europeană. Vaccinarea anti-HPV este o măsură de sănătate publică importantă pentru a asigura şi proteja populaţia la risc.

Conform datelor Sistemului European de Informaţii privind Cancerul (ECIS), în 2022, în România, au fost înregistrate 3368 de cazuri noi de cancer de col uterin, ceea ce înseamnă că la fiecare 13 cazuri de cancer nou-diagnosticate la femeile din ţara noastră, unul este un cancer de col uterin, se arată într-un comunicat al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca (IOCN). Această situaţie evidenţiază necesitatea intensificării eforturile de vaccinare anti-HPV. Totodată, statisticile europene ne arată că 1.793 de românce şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului de col uterin în 2022, cu toate că participarea femeilor la testarea şi screening-ul periodic pentru cancerul de col uterin ar putea depista boala în stadii incipiente în care tratamentul aplicat este unul cu intenţie curativă.

Importanţa vaccinării

„Frecvenţa cancerului de col uterin este deosebit de ridicată în multe ţări din estul Europei, printre care şi România, din cauza lipsei de acţiuni preventive, accesul redus la screening, lipsa de informare şi de colaborare între diverse sectoare. Este esenţial să se acorde prioritate acestei probleme pentru a reduce impactul devastator al cancerului cervical asupra femeilor din ţara noastră, în situaţia în care avem la îndemână o soluţie atât de simplă: vaccinul anti-HPV. Rezolvarea acestei probleme va presupune eforturi susţinute în mod special din partea autorităţilor, personalului medical, al ONG-urilor şi a comunităţii în ansamblu”, a declarat dr. Delia Nicolară, expert în sănătate publică, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca (IOCN).

Infecţia cronică cu anumite tipuri ale Virusul Papilomului Uman (HPV) este responsabilă de 99% din cazurile noi de cancer de col uterin, însă cauzează şi o foarte mare parte din cancere survenite la femei şi/sau bărbaţi ce sunt localizate la nivelul anusului şi a organelor genitale (penis, vagin sau vulvă) sau în zona ORL (cancerele orofaringiene). Alte tipuri de HPV, ce sunt transmise tot pe cale sexuală, nu au capacitatea de a genera cancere, însă pot conduce la apariţia verucilor (papiloamelor) genitale.

Riscul unui individ de a dezvolta o infecţie cu HPV pe parcursul vieţii este foarte mare, întrucât aceasta este practic cea mai frecventă şi mai răspândită infecţie virală cu transmitere sexuală. Specialiştii au apreciat că 8 din 10 adulţi se vor infectata cu cel puţin o tulpină HPV măcar o dată în cursul vieţii lor, riscul de infectare fiind cu atât mai mare cu cât această infecţie, de regulă asimptomatică, e mai răspândită în rândul unei populaţii. În unele ţări europene, inclusiv în România, prevalenţa infecţiilor cu tulpinile HPV ce pot duce la apariţia cancerului este una relativ mare, circa 15% dintre femei fiind purtătoare asimptomatice ale infecţiei cu HPV.

Extinderea accesului la vaccinare

Vaccinarea anti-HPV este, prin urmare, o măsură de sănătate publică foarte importantă pentru a asigura şi proteja populaţia la risc împotriva infectării cu HPV şi, implicit, prevenirea apariţiei cancerului de col uterin sau a altor îmbolnăviri determinate de acest virus. România face eforturi pentru a asigura un acces cât mai larg al populaţiei la această soluţie de prevenţie primară:

•           Pentru adolescenţi, fete şi băieţi, care se încadrează în grupa de vârstă 11-18 ani, vaccinarea este disponibilă gratuit prin intermediul medicului de familie, la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legal. 

•           În plus, din luna decembrie 2023, femeile cu vârsta între 19 şi 45 de ani pot beneficia de imunizarea împotriva HPV în regim compensat 50%, adică plătind jumătate din costul vaccinului pentru care se s-a eliberat o reţeta compensată de către medicul de familie, medicul ginecolog sau un medic de altă specialitate. 

Eficacitatea vaccinului anti-HPV este confirmată de exemple precum Australia, unde se aşteaptă eliminarea cancerului de col uterin ca problemă majoră de sănătate publică în următorii 11 ani, datorită unui program de vaccinare extins şi eficient.

Un studiu publicat recent de Public Health Scotland confirmă eficacitatea vaccinării anti-HPV, evidenţiind absenţa cazurilor de cancer de col uterin în rândul femeilor vaccinate cu schema completă la vârsta de 12 şi 13 ani, în cadrul programului naţional de imunizare anti-HPV.  În Scoţia, nouă din 10 fete (12 şi 13 ani) au fost vaccinate împotriva HPV din 2008 când a fost introdusă vaccinarea anti-HPV.

Screening şi diagnosticare precoce

Este esenţial ca femeile să profite de accesul gratuit la programele de screening pentru a detecta orice anomalii la timp. Screeningul presupune testarea periodică, la intervale regulate, a tuturor femeilor din grupa de vârstă la risc pentru a depista eventualele leziuni precanceroase.

Conform recomandărilor internaţionale, testările HPV şi Babeş Papanicolau, în regim de screening, permit detectarea leziunilor precanceroase sau a cancerului col uterin în stadii incipiente ce sunt tratabile cu mijloacele terapeutice oferite de medicina contemporană. Tratarea precoce a leziunilor contribuie la reducerea numărului deceselor premature şi evitabile în rândul femeilor.

În cadrul programului regional de screening implementat în perioada 2018-2023 în Regiunea Nord-Vest şi Vest, Institutul Oncologic din Cluj Napoca a testat circa 80.000 de femei, dintre care 7.000 au fost descoperite cu leziuni ale colului, iar la 3.550 dintre ele s-a confirmat boala oncologică. O cât mai largă acoperire a populaţiei feminine eligibile cu servicii de screening este salvatoare de vieţi pe termen mediu-scurt.

Progrese şi inovaţii pentru prevenţie

IOCN este implicat şi în proiectul SUNRISE  - „Intervenţii durabile şi comportamente sănătoase pentru prevenţia primară a cancerului la adolescenţi cu ajutorul instrumentelor digitale” (SUstaiNable inteRventions and healthy behavIours for adoleScent primary prEvention of cancer with digital tools - SUNRISE).

Institutul din Cluj-Napoca a fost fondat în 1929 sub denumirea de Institutul pentru Profilaxia Cancerului şi este unul dintre primele centre medicale de profil din Europa într-o perioadă în care noţiunea de prevenţie era vag conturată.

În 2024, la 95 de ani de la înfiinţare, IOCN continuă implicarea activă în profilaxie prin intermediul proiectului SUNRISE, care va crea şi implementa un program inovator de abilităţi de prevenţie îmbunătăţit prin intermediul tehnologiei digitale pentru prevenirea primară a cancerului prin schimbarea durabilă a comportamentelor de sănătate la adolescenţi, adaptat la diversitatea socio-economică, culturală şi de mediu a acestora, cu un impact vizibil asupra societăţii în general. Proiectul vizează inclusiv creşterea nivelului de cunoştinţe privind infecţia cu HPV şi cancerele asociate, în rândul tinerilor din Cluj Napoca. La nivel local, iniţiativa este implementată şi cu sprijinul MSD România.