Prima ediţie a congresului virtual NutriTerra, desfăşurat în 28 şi 29 mai, a reunit 12 lectori din ţară şi străinătate. Specialiştii au abordat subiecte de actualitate, având ca scop readucerea în atenţie a relaţiei dintre nutriţie, o stare generală de bine şi sănătatea întregului organism precum şi reconectarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii fizice şi psihice care îşi doresc să acceseze informaţii medicale cu privire la modul în care alimentaţia influenţează starea de sănătate a individului.

„Traversând ultimele luni, am constatat cum primăvara poate renaşte viaţa într-un mod atipic, schimbând regulile de abordare a rutinei zilnice. Mai mult decât oricând, contextul actual al pandemiei COVID-19 a devoalat fragilitatea umană şi necesitatea impunerii unor rigori preventive. De aceea, consider binevenită iniţiativa organizării acestei prime ediţii a congresului NutriTerra. Tratamentul farmacologic şi abordarea nutriţională a unui pacient sunt două aspecte decisive pentru evoluţia pozitivă a acestuia. Din această interfaţă a fost dezvoltat conceptul de PharmaNutriţie, acolo unde intervenţia farmaceutică se întâlneşte cu nutriţia funcţională. Părintele medicinei, Hippocrate, a stabilit încă de acum 2500 de ani care sunt alimentele indispensabile unei alimentaţii sănătoase. Regulile lui Hippocrate legate de nutriţie şi stilul de viaţă şi-au păstrat valabilitatea până în zilele noastre”, a declarat prof. univ. dr. farm. Dumitru Lupuliasa, preşedintele onorific al Conferinţei şi preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.

La rândul său, prof. dr. Doina Drăgănescu, decanul Facultăţii de Farmacie, UMF „Carol Davila”, organizator al NutriTerra, a precizat că evenimentul „a avut o latură practică pentru a ajuta participanţii să-şi dezvolte abilităţi de colaborare şi cercetare pe acest subiect şi să comunice noutăţi şi priorităţi în domeniul lor de activitate, dar şi să stabilească relaţii durabile cu profesori şi alţi specialişti care au viziuni şi obiective profesionale similare”.
 

Principalele idei discutate în timpul congresului au fost:

•        Izolarea şi îngrijorarea provocate de pandemia de COVID-19 au dus la o creştere a numărului de tulburări de alimentaţie.

•        Persoanele aflate în izolare au consumat mai multe alimente cu conţinut caloric ridicat, iar timpul dedicat activităţii fizice a scăzut.

•        Nu există dovezi ştiinţifice care să ateste că ibuprofenul agravează simptomele infecţiei cu COVID-19.

•        COVID-19 nu se transmite prin alimente, dar siguranţa alimentară va fi o prioritate pentru state în perioada următoare.

•        Relaţia dintre pacient şi farmacist a avut de suferit din cauza epidemiei de COVID-19.

•        Până în anul 2050, poluarea aerului va fi cea mai mare cauză a deceselor premature la nivel mondial.

•        Excesul ponderal preconcepţional poate reduce fertilitatea şi şansele de concepţie. Pentru a menţine o sarcină sănătoasă este nevoie de 300 de calorii în plus, pe zi.

•        Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentaţie cu incidenţă crescută la adolescentele cu vârsta între 15 şi19 ani.

•        Atunci când vorbim despre longetivitate şi prevenţie, vorbim despre: dietă, regenerarea creierului prin exerciţii mintale şi fizice, Bunăstare psihologică şi spirituală.

Dietă, sport, COVID-19 şi suplimentele alimentare

Dincolo de efectele COVID-19 asupra comportamentului nutriţional al populaţiilor, la conferinţă, s-au abordat şi teme legate de tulburările alimentare ale copiilor şi adolescenţilor, metode de prevenire ale acestor tulburări, inclusiv în cazul adulţilor, securitatea alimentară în perioada pandemiei, dar şi rolul terapiei comportamentale în modul de percepţie a hranei.

Cercetările în domeniul nutriţiei sunt foarte active, iar noile descoperiri reconstruiesc înţelegerea asupra sănătăţii oamenilor. Farmaciştii din orice comunitate reprezintă prima linie într-un sistem de sănătate şi au un impact imens asupra sănătăţii populaţiei. Modul în care înţeleg nutriţia şi rolul suplimentelor alimentare influenţează comportamentul consumatorului de produse farmaceutice, iar acest lucru are o importanţă vitală pentru viitorul nostru. În timpul unei pandemii, acest aspect devine şi mai evident.

„Mi-am dedicat întreaga carieră farmaciştilor care lucrează în comunităţi şi suplimentelor alimentare. Descopăr în fiecare zi noi moduri prin care acestea contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate, mai ales cu ajutorul cercetărilor pe care le întreprind şi datorită punerii în practică a descoperirilor. În definitiv, rezultatele practice sunt cele care mă impulsionează să fac publice cunoştinţele mele şi înţelegerea mea specifică”, a explicat, în cadrul congresului, Pharm. mag. sci. Martina Puc, director al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare a Calităţii, Ljubljana, Slovenia, Director RES-PONS d.o.o., Ljubljana, Slovenia.

Impactul COVID-19 asupra dietei s-a concretizat în preparate ultra-procesate, conserve – multe dintre ele bogate în aport energetic şi sărace în nutrienţi – precum şi hrană pentru confort psihic precum chipsuri, ciocolată, îngheţată şi alcool. S-au consumat mai multe produse de panificaţie, mai multe preparate comandate de la restaurante de tip fast-food. În acelaşi timp, din cauza izolării la domiciliu, timpul dedicat activităţii fizice a scăzut. Ca urmare, au apărut manifestări precum stresul, anxietatea, plictiseala, dereglări ale somnului.

„Cercetătorii studiază intens aceste comportamente şi efectele lor. Există studii în plină desfăşurare – ca, de exemplu, Efectele izolării COVID-19 asupra comportamentului copiilor cu obezitate din Verona, Italia – care evidenţiază că timpul petrecut în faţa ecranelor a crescut cu ~5 ore/zi (UNICEF avertizează asupra acestui aspect în ce îi priveşte pe copii), la fel şi aportul de carne roşie, băuturi dulci şi chips-uri”, avertizează prof. dr. Sacheck, director al Departamentului de „Ştiinţe pentru exerciţii fizice şi nutriţie”, Institutul Milken, Şcoala de Sănătate Publică, Universitatea George Washington.

Conţinutul ştiinţific prezentat în cadrul congresului va fi publicat într-un volum de conferinţă ISI Proceedings.

Ca specialişti în domeniul medical, doctori sau farmacişti, participanţii au fost recompensaţi cu 16 credite EFC şi 3 credite EMC. De altfel, aceştia au posibilitatea să-şi publice şi indexeze propriile lucrări ştiinţifice în cercetarea extinsă din volumul de conferinţă trimis pentru indexare.

Congresul virtual NutriTerra - Nutriţie, Dietoterapie şi Siguranţă alimentară în contextul COVID-19 se află anul acesta la prima ediţie. Evenimentul semnat de Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti este organizat cu sprijinul MPR Agency, partener exclusiv GlobalHealthPR în România, cel mai mare grup de agenţii de comunicare în sănătate din lume.

Mai multe detalii despre organizatori şi comitetul ştiinţific aveţi aici. Congresul a fost posibil şi datorită sprijinului oferit de parteneri: Reckitt Benckiser, Nestle, OptiFibre, AC Helcor, BioSunLine şi Ropharma.