CERCETARE

Hrana ancestrală în vremea trendurilor alimentare

 Ancestral food during various diet trends

First published: 28 aprilie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Diet.1.1.2023.8016

Abstract

Scientific evolution and access to information during the last two decades have facilitated the spread of various food trends and have managed to alter the perception over food, worldwide. Some of these diets, especially low carb diets, are based on scientific evidence; however, they are not sustainable over a long period of time. Latest scientific studies, dedicated to the research and analysis of the intestinal microbiome, have highlighted the importance of a diverse diet, rich in vegetables and ancestral food elements, in order to support the health and vitality of the entire human body. Any restrictive diet over a long period of time produces imbalances in the intestinal microorganisms. The diet followed by our ancestors for hundreds of years provided all the nutrients that the human body needs for a healthy living. Furthermore, it lacks the downsides and perils of the highly industrialized, modern way of eating. Today, it is important to adapt the diet to the lifestyle and local environmental resources, to preserve the proportion and diversity of nutrients, and as dietitians, to personalize the nutritional plan we recommended.
 

Keywords
food trends, diet, gut microbiome, ancestral food

Rezumat

Evoluţia ştiinţifică şi accesul la informaţie au facilitat în ultimele două decenii răspândirea în lume a diferitelor trenduri alimentare şi au reuşit să schimbe percepţia asupra hranei în toate colţurile lumii. Unele dintre aceste diete, în special cele low carb, se sprijină pe dovezi ştiinţifice; cu toate acestea, ele nu sunt sustenabile pe o perioadă lungă de timp. Noile studii ştiinţifice care au ca obiect de studiu microbiomul intestinal au evidenţiat importanţa unei hrane diversificate, abundentă în produse variate, ancestrale, pentru susţinerea sănătăţii şi a vitalităţii întregului organism. Orice dietă restrictivă pe o perioadă lungă de timp produce dezechilibre la nivelul microorganismelor intestinale. Dieta ancestrală folosită de strămoşi timp de sute de ani oferea toţi nutrienţii necesari organismului, fără a avea inconvenientele modului de alimentaţie modern, intens industrializat. În ziua de azi, este important să adaptăm dieta la stilul de viaţă şi resursele ambientale locale, să păstrăm proporţia şi diversitatea nutrienţilor, iar ca dieteticieni să personalizăm planul alimentar recomandat pacienţilor noştri.
 

De ultimă oră

Astăzi, mai mult ca niciodată, trăim într-o eră informaţională în care accesul la informaţie se află la un click distanţă. Un vis devenit realitate pentru mulţi, dar care, în ciuda numeroaselor beneficii, poartă omul într-o permanentă şi obositoare căutare, din dorinţa de a mai secreta încă un strop de dopamină, care să-i confere starea de bine. Documentarea, cercetarea şi învăţarea fac parte din viaţa omului încă de la origini, însă modul în care sunt făcute în zilele noastre, în faţa ecranelor cu lumină albă, într-o poziţie nefirească, ore în şir fără pauză, şi înotând într-o mare de informaţii nefiltrate, pot produce mai multă confuzie decât beneficii. Acest lucru este valabil şi în privinţa hranei, care în ultimele decenii a adus în lumină numeroase diete ce promiteau să schimbe în bine viaţa omului căutător de soluţii, care să-i ofere bunăstarea.

Începând cu secolul XX, numeroşi creatori de diete populare(1) au ajuns să schimbe viziunea asupra hranei în toate colţurile lumii. Deşi majoritatea au pornit de pe continentul american, au devenit celebre în cele mai îndepărtate ţări şi au cunoscut celebritatea chiar şi în spaţiul est-european. Printre primii iniţiatori ai trendurilor alimentare se numără Eugene Christian, creatorul dietei raw vegan, care a devenit celebru prin publicarea în anul 1904 a cărţii Uncooked Foods and How to Use Them. Tot secolul XX i-a avut ca protagonişti pe: Russell Wilder (creatorul dietei ketogenice), Loren Cordain (creatorul dietei paleo), Robert Atkins (creatorul dietei Atkins), Tom Woloshyn (creator Master Cleanse), ale căror diete au promis sănătatea fie prin hrana crudă, nepreparată termic, fie printr-o restricţie alimentară a carbohidraţilor şi creşterea raţiei de proteine şi grăsimi. Secolul XXI vine cu noi strategii de folosire a hranei, cu accentul de această dată pe detoxifiere(2), pe alegeri mai sustenabile şi prietenoase cu mediul, în care raw veganismul, veganismul şi vegetarianismul au atras cât mai mulţi adepţi.

Printre autorii cunoscuţi în această perioadă se numără Martin Berkan, iniţiatorul postului intermitent, şi Anthony William, creatorul detoxifierii cu sucul de ţelină. În prezent am observat o nouă schimbare a paradigmei, dieta carnivoră devenind din nou în atenţia oamenilor, recăpătând popularitate. În realitate, măsura, echilibrul, cunoaşterea şi intuiţia sunt cele mai bune unităţi de măsură şi instrumente în a alege hrana potrivită pentru propriul organism.

Deşi unele dintre aceste diete au o bază ştiinţifică documentată, ele sunt ceea ce le spune denumirea - diete, regimuri alimentare temporare cu scop profilactic sau terapeutic, şi nu un mod sustenabil, durabil, de a hrăni corpul uman, ale cărui nevoi se schimbă în funcţie de anotimp, vârstă, activitate fizică, mediu de viaţă, expunere la stres şi alte condiţii ale organismului, precum sarcina, alăptarea etc. Acest lucru este dovedit de noile descoperiri ştiinţifice, care ne oferă din ce în ce mai multe informaţii despre cel mai spectaculos şi cercetat organ al corpului, microbiomul intestinal.

Microbiota intestinală reprezintă chiar şi astăzi, în era descoperirilor medicale şi informaţionale, un subiect parţial desluşit, a cărui importanţă nu este nici pe departe cu adevărat înţeleasă. Deşi toate descoperirile care au urmat secolului al XVII-lea au condus la ceea ce numim astăzi medicină, cea bazată pe dovezi, în care o mulţime de boli îşi găsesc rezolvare prin tratamente, în ceea ce priveşte aparatul digestiv şi toate mecanismele sale de reglare, medicina mai are multe de scos la lumină pentru a putea conduce complexul organism uman pe culmea vitalităţii şi a sănătăţii durabile.

Varietatea şi cantitatea microorganismelor ce populează organismul uman, dar în special intestinul, depind de diversitatea hranei pe care organismul-gazdă o oferă(3) şi diferă de la o ţară la alta, de la un continent la altul, datorită în mare parte compoziţiei diferite a cernoziomului, biodisponibilităţii substanţelor nutritive, obiceiurilor alimentare, dar şi moştenirii microbiotei intestinale comensale de la strămoşi(4).

Astfel, ne întoarcem privirea către interior, acolo unde se află microbiota intestinală, ce reprezintă totalitatea microorganismelor, compuse din bacterii, ciuperci, virusuri, helminţi, drojdii şi protozoare, care însumează aproximativ 100 de trilioane de microbi(6). Ţinând cont de faptul că organismul uman este compus din aproximativ 10.000 de miliarde de celule, observăm că ecosistemul în miniatură din intestine necesită o atenţie deosebită, multe dintre bolile contemporane găsindu-şi rezolvare în reglarea microbiotei.

În acest context apare un nou concept, cel de hrană ancestrală(7), care, din punctul meu de vedere, ar trebui să revină în atenţia tuturor oamenilor care îşi doresc să îşi menţină corpul în starea de homeostazie. Oricâte diete, alimente-minune sau supernutrienţi vor fi în atenţia publicului larg de-a lungul timpului pe scena nutriţiei, cea mai potrivită şi iubită hrană de către microbiota intestinală a fiecărui individ este cea specifică zonei în care s-a născut, cea cu care s-au hrănit şi strămoşii, neprelucrată industrial şi care ţine cont de anotimpuri.

Globalizarea ne-a oferit multe beneficii, printre care şi accesul permanent la hrană proaspătă, indiferent de sezonul în care ne aflăm. Dar oare este acest fapt un beneficiu şi pentru microorganismele noastre intestinale, care deţin informaţii specifice despre alimentele cu care s-au hrănit predecesorii noştri şi caracterul lor sezonal? Dacă ne uităm la statistici şi incidenţa bolilor cronice şi a celor metabolice, înţelegem cum omenirea poate a folosit acest beneficiu, al accesului la hrană, în defavoarea sa. Pentru a înţelege mai bine acest lucru, este important să detaliem ce înseamnă hrana ancestrală şi ce presupune ea, în comparaţie cu modul de alimentaţie modern, industrial şi global.

Înainte de toate, trebuie menţionat că nu există o unică dietă ancestrală, ea este specifică fiecărei populaţii din lumea întreagă, în funcţie de zona de relief în care se află şi de specificitatea zonei. A mânca hrană ancestrală nu presupune imitarea sau crearea unei diete rigide, înseamnă, înainte de toate, consumul unei hrane neprocesate industrial, pregătită simplu, în casă, din ingrediente provenite din zonă, din surse ecologice, nemodificate genetic, peşte de captură, carne şi produse animale provenite de la ferme etice, unde animalele sunt hrănite cu iarbă sau cereale ecologice. Succint, dieta ancestrală conţine alimente naturale, integrale, dense nutritiv, nemodificate genetic şi care nu au trecut prin procese de prelucrare industrială(8). Acest tip de alimentaţie cuprinde toate categoriile alimentare, fără a fi restrictivă; mai mult, încurajează consumul tuturor părţilor animalelor, fiecare organ oferind o diversitate de nutrienţi esenţiali bunei funcţionări a organismului. Deşi această dietă include toate tipurile de alimente, ea este una echilibrată, dacă se ţine cont de sezonalitate şi de disponibilitatea fiecărei categorii alimentare în fiecare anotimp.

În acelaşi timp, trebuie menţionat că acest tip de alimentaţie nu exclude alimentele provenite din alte ţări, alimentele exotice şi necunoscute poate organismului; ele pot fi folosite, dar nu ca bază alimentară, ci ca un consum ocazional, în funcţie de preferinţe.

Alimentaţia ancestrală poate fi o alegere inspirată, ce poate oferi rezolvare şi în multitudinea cazurilor de alergii şi intoleranţe alimentare cu care se confruntă populaţia actualmente. Din propria experienţă şi din practica nutriţională, am observat cum, în ciuda diversităţii alimentelor din piaţa alimentară, atât adulţii, cât şi copiii nu au o dietă diversificată, iar păstrarea unor alimente, repetitiv, în toate cele patru sezoane, poate fi o alegere vătămătoare, mai ales pentru microbiomul nostru intestinal, care prin consum abuziv duce la dezvoltarea unei digestii deficitare a alimentului respectiv. Pot spune cu convingere că microbiota noastră intestinală va fi mai fericită să primească o nucă românească în locul uneia pecan, un măr pădureţ în locul unui mango sau o mână de cătină în locul unui kiwi, deoarece microorganismele intestinale, imediat ce au primit informaţia, ştiu exact ce trebuie să facă cu ea, această informaţie fiind scrisă de mult timp în memoria celulară.

Alimentaţia ancestrală diferă de modul de alimentaţie modern prin prezenţa din abundenţă a enzimelor şi a alimentelor fermentate natural, care oferă o sursă naturală de probiotice(9). Simpla dospire a pâinii cu ajutorul drojdiei-mamă (maia), la rece, timp îndelungat, folosind cereale ancestrale, transformă pâinea într-un aliment uşor de digerat şi asimilat, care nu mai perturbă eubioza intestinală. Acest lucru este valabil şi pentru folosirea pe parcursul iernii a alimentelor fermentate, care vin cu un surplus considerabil de vitamine, în special vitamina C, care lipseşte din alimente în sezonul rece. Inteligenţa organismului este de necontestat, iar ştiinţa vine şi sprijină prin dovezi ceea ce strămoşii noştri făceau fără a deţine informaţii, din pură intuiţie, de mii de ani.

O adevărată provocare şi piedică în calea unei alimentaţii de tip ancestral o reprezintă multitudinea de seminţe şi cereale modificate genetic care abundă pe pieţele din întreaga lume. Deşi considerate iniţial nevătămătoare pentru organismul uman, prin posibilitatea secvenţierii genei 16S rADN, folosită pentru a analiza compoziţia microbiotei intestinale, studiile din ultimii zece ani au evidenţiat o corelaţie strânsă între disbioză, vătămarea integrităţii mucoasei intestinale şi consumul de alimente modificate genetic(10).

Totuşi, soluţii există, dovada o fac asociaţiile de profil care păstrează şi distribuie încă seminţe şi cereale ancestrale. În România, o astfel de organizaţie constituită de voluntari este cea intitulată Seminţe cu suflet, care păstrează vii soiurile străvechi de fructe, legume şi cereale. O altă instituţie care păstrează patrimoniul autohton de plante şi cereale, în România, este Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea“(11) din Suceava. Într-o piaţă deţinută majoritar de coloşi industriali, pieţele autohtone îşi fac loc timid, cu produse ce reamintesc şi învaţă omul să trăiască după legea naturală.

Într-o lume ce abundă de informaţie din toate sursele, este esenţial ca dieteticianul să privească cu prudenţă, măsură şi spirit critic informaţiile citite din literatura de specialitate, completate de experienţa personală, dar şi de istoricul, starea de sănătate şi cultura alimentară a pacientului, pentru a defini planul alimentar ideal pentru acesta.  

 

Figura 1. Diferenţe ale compoziţiei microbiomului intestinal în lume(5)
Figura 1. Diferenţe ale compoziţiei microbiomului intestinal în lume(5)

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY. 

Bibliografie

  1. Anton SD, Hida A, Heekin K, et al. Effect of Popular Diets without Specific Calorie Targets on Weight Loss Outcomes: Systemic Review of Findings from Clinical Trials. Nutrients. 2017;9(8):822.

  2. Klein VA, Kiat H. Detox diets for toxin elimination and weight management: a critical review of the evidence. J. Hum Nutr Diet. 2015;28(6):675-86.

  3. Al Bander Z, Nitert DM, Mousa A, Naderpoor N. The Gut Microbiota and Inflammation: An Overview. Int J Environ Res Public Health. 2020;17(20):7618.

  4. Costea PI, Hildebrand F, Arumugam M, et al. Enterotypes in the landscape of gut microbial community composition. Nat Microbiol. 2018;3(1):8-16.

  5. Gupta VK, Paul S, Dutta C. Geography, Etnicity or Subsistence. Specific Variation In Human Microbiome Composition and Diversity.Front Microbiol. 2017;8:12-15.

  6. Almeida AS, Nayfach S, Boland M, Strozzi F, Beracochea M, et al. A unified catalog of 204,938 reference genomes from the human gut microbiome. Nat Biotechnol. 2021;39(1):105-114.

  7. Parolo S, Lacroix S, Kaput J, Scott-Boyer MP. Ancestors’ dietary patterns and environments could drive positive selection in genes involved in micronutrient metabolism-the case of cofactor transporters. Genes Nutr. 2017;12:28.

  8. Eaton SB. The ancestral human diet: what was it and should it be a paradigm for contemporary nutrition? Proc Nutr Soc. 2006;65(1):1-6.

  9. Jew S, AbuMweis SS, Jones JH. Evolution of the human diet: linking our ancestral diet to modern functional foods as a means of chronic disease prevention. J Med Food. 2009;12(5):925-34.

  10. Desai MS, Seekatz AM, Koropatkin NM, et al. A dietary fiber-deprived gut microbiota degrades the colonic mucus barrier and enhancespathogen susceptibility. Cell. 2016;167(5):1339-1353.

Articole din ediţiile anterioare

ORIGINAL ARTICLES | Ediţia 4 4 / 2023

Aderenţa la dieta mediteraneeană şi impactul său asupra greutăţii corporale şi a ciclului menstrual la femeile cu sindromul ovarelor polichistice

Narcisa-Anamaria Covataru

Studiul nostru a evaluat aderenţa la dieta mediteraneeană (DM) a pacientelor cu sindromul ovarelor polichistice (SOP) din judeţul Suceava, România,...

20 decembrie 2023
STUDIU DE CAZ | Ediţia 2 2 / 2023

Efectele intervenţiei nutriţionale în cazul unui pacient cu sindrom metabolic

Alexandra-Cornelia Vlad

Acest studiu de caz raportează etapele de intervenţie dietetică la o pacientă de 57 de ani cu un istoric de artralgii, dispnee, astenie, fatigabili...

30 iunie 2023
ARTICOL ORIGINAL | Ediţia 2 2 / 2023

Steatoza hepatică nonalcoolică – o problemă de sănătate provocatoare a secolului 21

Anamaria Cozma-Petruţ, Prof. dr. farm. Lorena Filip , Doina Miere

Steatoza hepatică nonalcoolică (non-alcoholic fatty liver disease; NAFLD) afectează aproximativ 25% din populaţia generală şi este principala cauză...

30 iunie 2023
REVIEW | Ediţia 3 3 / 2023

Menopauza, între sănătate şi suferinţă

Roxana Ciocâltea

Menopauza are o influenţă semnificativă în viaţa femeilor, întrucât determină o serie de modificări ale compoziţiei corporale, tulburări urogenital...

19 octombrie 2023