În septembrie 2017, casa de licitaţii Artmark scotea la vânzare una dintre cele mai vechi şi bine păstrate farmacii din Bucureşti. Clasificată ca monument istoric de clasă B, Casa cu farmacie „Gheorghe Hotăranu” se desfăşoară pe cinci niveluri, are 18 camere şi ocupă o suprafaţă construită de 500 m2.

Farm. sp. Ioan Uivaroşi

  • născut în 3 martie 1968, în Salonta, judeţul Bihor

  • 1992 – absolvent al Facultăţii de Farmacie a UMF „Carol Davila”, Bucureşti

  • 2001-2003 – preşedinte al Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti

  • 2007-2011 – secretar general al Colegiului Farmaciştilor din România

  • 2011-2015 – preşedinte al Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Farmaciştilor din România

  • 2012 – absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti

  • începând cu 2016 – preşedinte al Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti

Când intri, te întâmpină mobilierul realizat la Viena în 1925, special pentru planul farmaciei Hotăranu, iar aerul are iz de lemn vechi şi de substanţe chimice. Pe rafturi încă mai stau câteva sticluţe colorate, la subsol încă se află distilatorul pe lemne, iar la etajele superioare, unde a locuit Gheorghe Hotăranu cu familia, poţi răsfoi cărţi şi fotografii vechi de un secol.

Licitaţia din 2017 a fost câştigată de Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, care intenţionează să renoveze clădirea şi să transforme nivelurile inferioare într-un muzeu al Farmaciei. Povestim deci, în cele ce urmează, într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Farmacist.ro, cu farm. sp. Ioan Uivaroşi, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti.

Farmacist.ro: Cum a decis Colegiul Farmaciştilor Bucureşti să achiziţioneze Casa cu farmacie „Gheorghe Hotăranu”, plasată la intersecţia străzilor Maria Rosetti şi Vasile Lascăr?

Ioan Uivaroşi: Acum aproape patru ani, când am preluat mandatul de preşedinte, Colegiul Farmaciştilor din Bucureşti avea o sumă de circa 3,5 milioane de lei, adică 780000 de euro, economisită prin efortul conducerii din ultimele două mandate, când preşedinte a fost domnul profesor Dumitru Lupuliasa. Aceşti bani au fost strânşi cu scopul cumpărării unui sediu nou pentru Colegiul Bucureşti. Aşa se face că noi eram deja, de ceva vreme, în căutarea unui sediu adecvat în momentul când Artmark a scos la licitaţie Casa cu farmacie „Gheorghe Hotăranu”.

Am câştigat licitaţia, în doi paşi, oferta noastră de 850 000 de euro fiind declarată câştigătoare, înaintea altor două oferte. Adunarea Generală a Colegiului Bucureşti a hotărât achiziţionarea proprietăţii, cu scopul înfiinţării unui muzeu al Farmaciei şi amenajării unui nou sediu.
 

Figura 1. Mobilierul original al farmaciei Gheorghe Hotăranu, produs în 1925, la Viena, şi vase pent
Figura 1. Mobilierul original al farmaciei Gheorghe Hotăranu, produs în 1925, la Viena, şi vase pent

Care sunt elementele unice ale casei şi farmaciei Hotăranu?

I.U.: Proprietatea este clasificată ca monument istoric, se află într-o zonă ultracentrală a Capitalei, la intersecţia străzilor Maria Rosetti şi Vasile Lascăr, şi este singura farmacie de acest fel care a mai rămas în Bucureşti. Atât clădirea, cât şi mobilierul sunt conservate într-o stare foarte bună, având în vedere că farmacia a funcţionat până de curând, iar etajele superioare au fost locuite până relativ recent. Stilul arhitectural este un foarte interesant mix neoromânesc, aşa cum reiese dintr-un recent studiu istoric. Şi ar mai fi ceva care face ca această proprietate să fie unică, în felul ei: este proprietatea noastră, a farmaciştilor din Bucureşti, iar acest lucru este chiar deosebit...

Aveţi în plan să realizaţi un muzeu al farmaciei la parterul casei Hotăranu. Ce planuri de restaurare a imobilului aveţi, mai exact? Cum ar arăta imobilul după renovare?

I.U.: În viziunea noastră, muzeul va ocupa spaţiile de la subsol, parter şi mezanin, iar la cele două etaje superioare vor fi amenajate birouri şi o sală multifuncţională care va servi ca bibliotecă şi sală de conferinţe, unde se vor putea organiza diferite evenimente culturale şi ştiinţifice. Toate planurile detaliate – întregul proiect – se află la Colegiu şi conţine peste 1000 de pagini scrise şi desenate, iar noi sperăm să lăsăm colegilor noştri o casă, un muzeu, un monument de care să fim mândri şi care să dăinuie încă o sută de ani...

În luna noiembrie aţi solicitat fonduri europene. Care este suma necesară pentru renovarea farmaciei Hotăranu? Cât timp estimaţi că va dura restaurarea?

I.U.: Într-adevăr, am reuşit să depunem dosarul cererii de finanţare şi proiectul cu titlul „Restaurare monument istoric şi amenajarea Muzeului Farmaciei din Bucureşti”, în cadrul apelului de proiecte „Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice”, care a fost propus pentru finanţare în cadrul Granturilor SEE 2014‑2021, Programul RO-CULTURA, Apel de proiecte 2019.
 

Figura 2. Cărţi vechi de un secol, rămase în casa Hotăranu
Figura 2. Cărţi vechi de un secol, rămase în casa Hotăranu

Proiectul cuprinde peste 800 de pagini, iar valoarea totală este de aproape 2 milioane de euro. Dacă va fi aprobat, proiectul se va derula pe parcursul a doi ani, iar restaurarea va dura mai puţin de un an.

Este sau nu farmacia Hotăranu cea mai veche din Bucureşti?

I.U.: Cu siguranţă că nu este cea mai veche, dacă ne uităm la data înfiinţării, dar este, cu certitudine, cea mai veche farmacie păstrată ca atare până acum, fiind, aşa cum am mai spus, şi singura.

Care era contextul vremurilor în care Gheorghe Hotăranu a construit farmacia? Cât de avansată era ştiinţa farmaceutică şi cât de diferit era sistemul farmaceutic în comparaţie cu cel din prezent?

În primul rând, farmacia lui Gheorghe Hotăranu a fost înfiinţată în urma unui concurs organizat între 6 mai şi 11 iunie 1913. Prin Decretul Regal nr. 5544 s-au acordat concesii pentru deschiderea de farmacii în ţară, printre concesionari menţionându-se şi domnul Gheorghe Hotăranu, care va deschide farmacia la 9 februarie 1914, într-un spaţiu închiriat într-o clădire învecinată din strada Vasile Lascăr, fostă Teilor nr. 82, acum nr. 78.

În 1920, farmacistul Hotăranu cumpără imobilul din Vasile Lascăr 80, fost Teilor 120, actual nr. 76, iar pe terenul respectiv este ridicată în 1925 construcţia actuală, cu funcţiuni mixte de farmacie cu spaţii conexe la nivelurile inferioare şi de locuire la cele superioare.
 

Figura 3. Etajul superior al casei, unde farmacistul Gheorghe Hotăranu a locuit cu familia sa
Figura 3. Etajul superior al casei, unde farmacistul Gheorghe Hotăranu a locuit cu familia sa

Puteţi observa cum, după o muncă de 11 ani, farmacistul a acumulat o avere suficientă pentru a putea apela la Statie Ciortan, arhitect în mare vogă în acea perioadă, la antreprenorul italian Mazzolini, la materialele şi tehnicile cele mai avansate din acea vreme.

În perioada aceea, ştiinţa farmaceutică era în plin avânt, iar România era în plină dezvoltare; am găsit în farmacia Hotăranu diferite publicaţii şi articole pe teme de sănătate ale vremii, dar şi materiale publicitare care făceau reclamă diferitelor produse ale industriei din acea perioadă. Pe de altă parte, în subsolul imobilului găsim 125 mp de spaţii care serveau ca depozit pentru substanţe, vase şi ustensile de laborator, un distilator pe lemne, lucruri care arată că prepararea medicamentelor în laboratorul propriu reprezenta o activitate foarte importantă în trecut.
 

Figura 4. Faţada Casei cu farmacie „Gheorghe Hotăranu”, din Bucureşti
Figura 4. Faţada Casei cu farmacie „Gheorghe Hotăranu”, din Bucureşti

Acum, ca să răspund şi la ultima parte a întrebării dumneavoastră, am să vă spun că sistemul farmaceutic de atunci era foarte diferit... Dar şi lumea era mult diferită. Acestea şi sunt, în definitiv, rolul şi rostul muzeului pe care dorim să-l creăm: să salveze şi să conserve mărturiile unei lumi diferite de cea de astăzi, pentru ca cei de azi şi de mâine să aibă acces la o altă lume care să-i uimească, să-i educe şi, eventual, să-i inspire.

Ce alte planuri are Colegiul Farmaciştilor din Bucureşti, pe lângă renovarea şi transformarea în muzeu a farmaciei Hotăranu?

I.U.: Acum ne pregătim de alegeri. Alegeri pentru organele de conducere ale Colegiului pentru următorii patru ani, vreau să zic... După aceea, mai vedem.