Recomandările Editorului

STERILITY

Caracteristicile neonatale după transfer de embrioni fresh sau congelaţi la paciente normogonadotrope, tinere şi sănătoase

Scop. A evalua dacă transferul de embrioni congelaţi (FET) are efecte benefice asupra greutăţii nou-născutului, comparativ cu transferul de embrioni fresh (ET). Metodologie. Studiul nostru retrospectiv a implicat femei care au avut fertilizare in vitro (FIV) între 2017 şi 2019, cu ovocite proprii, în Clinica de fertilizare Zygota din Târgu-Mureş. Criterii de includere: paciente cu sarcină monofetală, care au născut la termen (după săptămâna 37 de gestaţie), cu indice de masă corporală normal, nefumătoare şi cu vârsta sub 40 de ani. Studiul a inclus 121 de sarcini unice după ET şi 95 de sarcini unice după FET. Am comparat ratele de greutate medie la naştere, greutate mică la naştere (<2,5 kg) şi greutate mare la naştere (>4 kg), după ET sau FET, la paciente normogonadotrope, tinere şi sănătoase. Rezultate. Greutatea medie la naştere a fost mai mare după FET decât după ET (3316 g FET versus 3154 g ET). Rezultatul studiului a sugerat că protocolul FET a fost asociat cu rate semnificativ mai mici de greutate scăzută (16,8% FET versus 21,4% ET; p<0,05) şi cu rate mai mari de macrosomie (5,2% FET versus 0,8% ET; p<0,03), comparativ cu ET. Evaluarea a 216 nou-născuţi nu a arătat nicio diferenţă semnificativă statistic privind metodele de naştere (naştere prin cezariană sau naştere normală) sau sexul nou-născutului între cele două grupuri de transfer. Concluzii. Riscul de greutate mare la naştere în urma FET a fost mai mare decât cel după ET, dar riscul de greutate scăzută la naştere, dintre nou-născuţii din grupul FET, a fost semnificativ redus în comparaţie cu nou-născuţii din grupul ET.

Citește mai departe »

Recomandările Editorului

GYNECOLOGY

Profilul molecular al endometrului eutopic şi ectopic în endometrioză

Endometrioza reprezintă o boală inflamatorie cronică de­fi­nită prin apariţia ţesutului endometrial în afara ca­vi­tă­ţii uterine, care afectează mai ales femeile de vârstă re­pro­duc­ti­vă. Deşi unele paciente pot fi asimptomatice, ca­rac­te­ris­ti­cile clinice ale endometriozei sunt frecvent do­mi­nate de durere pelviană asociată cu infertilitatea. Simp­to­ma­to­logia nespecifică şi absenţa biomarkerilor de screening cu sensibilitate şi specificitate crescută con­duc la un proces de diagnostic lent. Profilul hor­mo­nal al endometrului eutopic şi ectopic, anomaliile mo­le­cu­la­re şi mecanismele enzimatice joacă un rol-cheie în etiopatogeneza endometriozei. Implanturile en­do­me­trio­zi­ce sunt caracterizate de niveluri ridicate de aromatază şi 17β-HSD1, asociate cu niveluri scăzute de 17β-HSD2, ca răspuns la nivelul scăzut de receptori de progesteron, provocând creşterea estradiolului. Este ca­rac­te­ris­ti­că o stare de rezistenţă la progesteron, descrisă prin incapacitatea ţesutului endometrial de a răspunde adec­vat la progesteron, eşecul de activare al receptorilor pro­ges­te­ro­nici şi utilizarea progesteronului disponibil. En­do­me­trio­za este definită prin proliferarea anormală a ce­lu­le­lor endometriale ectopice asociată cu tulburarea me­ca­nis­me­lor de apoptoză. Ni­ve­­lul de celule apoptotice este re­dus în epiteliu şi stro­ma en­do­me­trului eutopic şi nu creşte la sfârşitul fazei se­cre­to­rii, în comparaţie cu endometrul nor­mal. Leziunile de endometrioză peritoneală asociază ni­ve­luri ridicate de Bcl-2, în timp ce în endometrioza ova­ria­nă nivelul Bcl-2 prezintă rezultate discordante. Co­re­la­ţia dintre nivelul an­ti­genului de proliferare Ki-67 şi stadiul de evoluţie şi agre­sivitate al bolii a fost con­fir­ma­tă de nu­me­roa­se studii. Analiza celulelor stem din en­do­me­trul eu­to­pic la pacientele cu endometrioză a arătat mo­di­fi­cări mor­fo­lo­gice, expresie modificată a moleculelor imu­no­mo­­du­la­toa­re şi un potenţial crescut de invazie şi pro­li­fe­ra­re. Considerăm că descrierea profilului biochimic al endometrului eutopic şi ectopic este un subiect actual de interes în înţelegerea endometriozei, a etiopatogeniei sale şi a abordării terapeutice. Principalele caracteristici mo­le­cu­lare ale endometrului ectopic pre­zent în leziunile en­do­me­trio­zei sunt caracterizate de hiper­estro­ge­nemie, re­zis­ten­ţă la progesteron, o capacitate redusă de apoptoză, un indice de proliferare crescut şi prezenţa celulelor stem mul­ti­po­ten­te anormale.

Citește mai departe »