Care este comportamentul româncelor privind fumatul şi consumul de alcool în timpul sarcinii?

Introducere

Deşi este arhicunoscut faptul că fumatul şi alcoolul au doar efecte nocive asupra sănătăţii, aceste obiceiuri afectează un procent important al populaţiei de pe întreg mapamondul. Mai puţin cunoscută este proporţia în care femeile aleg să nu renunţe la aceste obiceiuri când află că sunt gravide. Pentru a răspunde cât mai exact acestei ultime întrebări, am analizat datele finale ale mai multor studii prospective desfăşurate în ultimii ani în Clinica de obstetrică-ginecologie a Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti (maternitate de grad III) şi am încercat să cuantificăm cât mai bine segmentul populaţional al gravidelor fumătoare şi/sau consumatoare de alcool. Sigur că generalizarea rezultatelor obţinute la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti nu poate constitui neapărat imaginea exactă a fenomenului pe plan naţional, dar considerăm că o poate aproxima destul de fidel, datorită profilului demografic special al pacientelor care ni se adresează anual.

Materiale şi metodă

Motivaţi de faptul că studiile numeroase nu au reuşit să elucideze exact dimensiunea adicţiei de tutun şi/sau alcool şi/sau droguri în sarcină^(1,2) şi nici efectele acestor obiceiuri asupra feţilor obţinuţi^(1,2), în 2016 am iniţiat în clinică un studiu prospectiv populaţional observaţional (Studiul 1), care a analizat exact aceste subiecte extrem de sensibile⁽²⁾.

Studiul a intervievat anonim (între 1.03.2016 şi 30.04.2016) un număr total de 169 paciente (N=169), a căror sarcină a fost finalizată în clinică în această pe­rioa­dă, iar principalul criteriu de includere a fost cel de finalizare a sarcinii în clinică (astfel, toate pacientele care au născut în clinică în perioada de recrutare au fost iniţial incluse în studiu, fiind excluse doar cele care nu au dorit să participe). Astfel, am obţinut un lot reprezentativ pentru naşterile din această clinică în perioada analizată⁽²⁾.

Mult mai recent, în vara-toamna lui 2017, tot în Clinica de obstetrică-ginecologie a Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti am elaborat un alt studiu prospectiv populaţional observaţional, care a inclus timp de 3 luni toate pacientele adolescente (cu vârsta sub 21 de ani împliniţi în momentul naşterii) a căror sarcină a fost finalizată în clinică în perioada analizată (Studiul 2)⁽³⁾. Astfel, am intervievat anonim şi absolut voluntar un număr de 74 de adolescente care au născut (sau a căror naştere s-a finalizat în clinică) (N=74) între 19.06.2017 şi 18.09.2017⁽³⁾.

Ambele studii (Studiul 1 şi Studiul 2) au avut ca principal instrument de analiză interviul anonim cu răspuns unic şi au avut întrebări special dedicate adicţiei de tutun, alcool şi droguri în timpul sarcinii^(2,3).

Rezultate şi discuţii

Studiul 1, cel din 2016, a relevat că 71 din cele 169 de paciente intervievate anonim (42,01%) au fumat în timpul sarcinii şi 51 din 169 de paciente (30,17%) au consumat alcool în timpul sarcinii⁽²⁾. Am avut în lotul studiat 27 de paciente (15,97%) care au şi fumat, au consumat alcool în timpul sarcinii⁽²⁾. Am avut în lot şi 3 paciente (1,77%) care au afirmat sub protecţia anonimatului că au consumat droguri în timpul sarcinii⁽²⁾.

Studiul 2, cel din 2017, a relevat că 17,6% dintre adolescentele intervievate anonim de noi au consumat alcool, deşi ştiau că sunt gravide, iar 45,9% dintre ele au fumat în timpul sarcinii. Au existat în lotul studiat chiar şi adolescente care au afirmat (sub protecţia anonimatului) că au consumat droguri în timpul sarcinii (5,4%)⁽³⁾.

Studiul din 2016 a inclus paciente indiferent de criteriul „vârstă” (paciente incluse în studiu la rând, zi de zi, indiferent de vârstă), iar studiul din 2017 a inclus doar paciente cu vârsta sub 21 de ani în momentul finalizării sarcinii^(2,3).

Comparând între ele cele două loturi de paciente, vom observa facil că: adolescentele fumează în timpul sarcinii mai frecvent decât pacientele din lotul care nu ţine cont de vârsta gravidei (45,9% faţă de 42,01%), consumă alcool în timpul sarcinii mai rar ca acestea din urmă (17,6% faţă de 30,17%), dar şi că adolescentele consumă droguri în sarcină mai frecvent ca pacientele din lotul în care vârsta nu a constituit criteriul de includere în studiu (lot-martor) (5,4% faţă de 1,77%)^(2,3).

Iată care sunt unele dintre consecinţele fetale ale acestor adicţii la gravidele analizate de noi în Studiul 1 (2016): fumatul a dus la naşterea unor feţi cu vârstă de gestaţie medie mai mică cu 1,22 săptămâni (cu 3,17% mai mică), greutate medie mai mică cu 350 de grame (mai mică cu 11,04%) şi scor APGAR mediu mai mic cu 0,62 puncte (cu 6,87% mai mic) comparativ cu feţii nefumătoarelor din lotul Studiului 1⁽²⁾.

Consumul de alcool a condus la naşterea unor feţi cu vârstă de gestaţie medie mai mică cu 0,55 săptămâni (cu 1,44% mai mică), greutate medie mai mică cu 203,4 grame (mai mică cu 6,59%) şi scor APGAR mediu mai mic cu 0,27 puncte (cu 3,05% mai mic) comparativ cu feţii gravidelor care nu au consumat alcool⁽²⁾.

Fumatul asociat cu consumul de alcool a dus la naşterea unor feţi cu vârstă de gestaţie medie mai mică cu 0,73 săptămâni (cu 1,90% mai mică), greutate medie mai mică cu 555,69 grame (cu 17,50% mai mică), scor APGAR mediu mai mic cu 0,86 puncte (cu 9,52% mai mic) comparativ cu feţii gravidelor care nu au fumat şi nici nu au consumat alcool⁽²⁾.

Concluzii

Fumatul este cel mai răspândit obicei nociv printre gravide (dintre cele trei analizate de noi) şi atinge în România cote de peste 40%.

Consumul de alcool în timpul sarcinii este al doilea obicei nociv ca frecvenţă a utilizării sale în timpul sarcinii, iar consumul de droguri este ultimul ca frecvenţă, dar atinge cote alarmante în ultimii ani (5,4% în rândul adolescentelor studiate de noi).

Exceptând consumul de alcool, adolescentele (cu vârsta sub 21 de ani) au mai frecvent obiceiuri nesănătoase adictive (fumat, consum de droguri) decât gravidele din populaţia (martor) generală.

Efectele adicţiei de tutun şi/sau alcool asupra sarcinii nu sunt deloc neglijabile, iar deficienţele de tip somatic (greutate medie la naştere) şi/sau funcţional (vârstă medie la naştere, scor APGAR mediu la naştere) sunt importante la feţii gravidelor cu aceste obiceiuri.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.