Influenţa fumatului în sarcină asupra greutăţii fetale – studiu retrospectiv

Introducere

Este cunoscut şi dovedit faptul că fumatul are efecte nocive asupra sănătăţii, sub mai multe aspecte. Din păcate, cu toate că aceste dovezi sunt aduse la cunoştinţa publicului larg, un număr mare de indivizi, printre care se află şi femei însărcinate, continuă să fumeze. S-a observat faptul că gravidele care au crescut progresiv numărul de ţigarete consumate pe zi pe parcursul sarcinii, astfel încât, de la un consum uşor (mai puţin de 10 ţigarete pe zi) la începutul sarcinii, au ajuns să consume mai mult de 10 ţigarete pe zi în trimestrul al treilea, au născut copii cu greutate mai mică decât în cazul gravidelor care au scăzut progresiv numărul de ţigarete consumate pe parcursul sarcinii. Prin urmare, efectul cel mai important al consumului de ţigarete asupra greutăţii fetale se manifestă în trimestrul al treilea de sarcină^(2,3).

Greutatea fetală la naştere variază destul de mult, fiind influenţată de mai mulţi factori, dintre care amintim factorii materni, fetali, constituţionali, genetici, nutriţionali şi de mediu. Creşterea şi dezvoltarea fetală depind în mare măsură de placentă, organul prin intermediul căruia se produc schimburile de substanţe nutritive şi gaze între mamă şi făt^(4,5).

Gravidele fumătoare au un risc de 1,5 până la 3,5 ori mai mare de a naşte un copil cu greutatea mai mică de 2500 g, faţă de gravidele nefumătoare, iar riscul creşte cu numărul de ţigarete consumate pe zi. Deşi fumatul creşte uşor riscul de naştere prematură, greutatea mică la naştere observată la gravidele fumătoare nu se datorează prematurităţii⁽⁶⁾.

Modificările vasculare care apar la fumători, precum şi modificările concentraţiilor hormonilor serici sugerează existenţa unui dublu mecanism (vascular şi hormonal) prin care consumul de ţigarete în timpul sarcinii afectează creşterea şi dezvoltarea fetală^(7,8).

Materiale şi metodă

Studiul clinic a fost efectuat în perioada mai 2016 – septembrie 2017 în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă „Elias”, Bucureşti, în cadrul Clinicii de Obstetrică-Ginecologie şi Neonatologie. Pacientele care au format baza de date au fost reprezentate de femei însărcinate, între 18 şi 41 de săptămâni de amenoree, care s-au prezentat în cadrul clinicii pentru evaluarea ecografică obstetricală periodică şi pentru naştere în perioada ianuarie 2011 – martie 2017. Primul lot de studiu a fost alcătuit din 722 de paciente însărcinate, aflate în trimestrul al doilea de sarcină, iar al doilea lot a fost format din 278 de paciente însărcinate, aflate în trimestrul al treilea de sarcină.

Trimestrul al doilea

Luând în considerare datele existente până la această oră legate de consumul de ţigarete în timpul sarcinii, am considerat importantă analiza lotului de studiu în funcţie de prezenţa sau absenţa acestui factor de risc.

În funcţie de statutul de fumător/nefumător, lotul de studiu a fost compus din 102 paciente (14,13%) fumătoare şi 620 (85,87%) nefumătoare (tabelul 1).
 

În studiul de faţă, greutatea fetală estimată în trimestrul al doilea de sarcină a fost mai mare în cazul gravidelor nefumătoare în patru (19, 20, 21 şi 24 de săptămâni de amenoree) dintre cele şase grupe de vârstă gestaţională, cu o medie de 13,5 g, dar diferenţa nu a fost semnificativă statistic.

Am analizat greutatea fetală medie estimată ecografic în funcţie de statutul de fumător/nefumător matern şi vârsta gestaţională. Greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul mamelor fumătoare la următoarele vârste gestaţionale: 22 de săptămâni (503,95 g faţă de 502,54 g) şi 23 de săptămâni (593,73 g faţă de 582,23 g). Greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul mamelor nefumătoare la 19 săptămâni (310 g faţă de 297 g), 20 de săptămâni (378,35 g faţă de 369,08 g), 21 de săptămâni (433,23 g faţă de 432,25 g) şi 24 de săptămâni (682,48 g faţă de 651,5 g) (tabelul 2, figura 1).
 

Efectuând testul t Student, am demonstrat că di­fe­renţa dintre valorile medii ale greutăţii fetale estima­te pentru gravidele fumătoare şi nefumătoare este ne­sem­nificativă statistic, cu valorile indicelui p de 0,776, 0,273, 0,895, 0,864, 0,442 şi 0,369 pentru vârstele gestaţionale de 19, 20, 21, 22, 23 şi, respectiv, 24 de săp­tă­mâni de gestaţie.

În lotul studiat, fumatul nu a avut nicio influenţă semnificativă statistic asupra greutăţii fetale (tabelul 3).
 

Trimestrul al treilea

Structura lotului de paciente din trimestrul al treilea, în funcţie de calitatea de fumător/nefumător a mamei, poate fi observată în tabelul 4. Lotul de studiu include 36 de cazuri de mame fumătoare (12,95%) şi 242 de mame nefumătoare (87,05%), dintr-un total de 278 de paciente.
 

Am evaluat influenţa fumatului asupra greutăţii fetale medii prin compararea greutăţii fetale medii în grupul pacientelor fumătoare faţă de grupul pacientelor nefumătoare. Valorile obţinute pentru greutatea fetală medie au fost mai mari în cazul lotului de gravide fumătoare pentru grupele de vârstă gestaţională de 30, 31 şi 33 de săptămâni (2422 g faţă de 1921 g, 2006 g faţă de 1957 g, respectiv 2042 g faţă de 1947 g). Pentru grupa de vârstă gestaţională de 32 de săptămâni, greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul pacientelor fumătoare (tabelul 5, figura 2).
 

Am efectuat testul t Student pentru a evalua sem­ni­­fi­caţia statistică a diferenţei între valorile greutăţii fe­ta­le medii pentru cele două grupe din lotul de studiu, res­pectiv pentru lotul pacientelor fumătoare şi cel al pa­cien­telor nefumătoare. Rezultatul testului a arătat faptul că influenţa fumatului asupra greutăţii fetale este semnificativă statistic doar în lotul de gravide cu vârsta gestaţională de 30 de săptămâni de amenoree, p = 0,003. La restul grupelor de vârstă gestaţională, diferenţa a fost nesemnificativă statistic (indicele p a fost 0,62, 0,964, 0,609 şi 0,598 pentru vârstele gestaţionale de 31, 32, 33, respectiv 35 de săptămâni de amenoree) (tabelul 6).
 

Concluzii

În studiul de faţă, greutatea fetală estimată în trimestrul al doilea de sarcină a fost mai mare în cazul gravidelor nefumătoare în patru (19, 20, 21 şi 24 de săptămâni de amenoree) dintre cele şase grupe de vârstă gestaţională, cu o medie de 13,5 g, dar diferenţa nu a fost semnificativă statistic. În trimestrul al treilea de sarcină, greutatea fetală a fost mai mare în cazul gravidelor fumătoare la 30, 31 şi 33 de săptămâni de amenoree, cu o diferenţă medie de 210 g, nesemnificativă statistic. Rezultatul se datorează cel mai probabil numărului mic de gravide fumătoare, în acest lot de studiu fiind incluse doar 36 de paciente.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.