La 11 martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că infecţia cu SARS-CoV-2 a devenit pandemică. La nivel global, până în mai 2021 au fost confirmate peste 158 de milioane de cazuri de COVID-19 şi peste 3 milioane de decese asociate COVID-19 [1]. În România, până în mai 2021, au fost confirmate 1 milion de cazuri de COVID-19 şi aproximativ 29.000 de decese asociate COVID-19 [2]. Afectarea hepatică exprimată de obicei prin citoliză hepatică este raportată în medie la 50% dintre pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19.
Factorii de risc pentru dezvoltarea unor forme severe de COVID-19 includ vârsta înaintată şi o serie de comorbidităţi:
Diabetul zaharat de tip2;
Obezitatea (IMC >30); Sindromul metabolic +/- NAFLD;
Bolile cardiovasculare cronice;
Bolile pulmonare cronice;
Bolile hepatice cronice;
Bolile renale cronice;
Bolile onco-hematologice;
Statusul post-transplant.
Afectarea hepatică în infecţia cu SARS-CoV-2:
Afectarea hepatică din COVID-19 nu are semne clinice specifice, fiind obiectivată prin prezenţa sindromului de citoliză hepatică, care este frecvent raportat, fiind întâlnit la aproximativ jumătate dintre cazurile spitalizate, cu limite cuprinse între 14 -76%3-5;
Sindromul de citoliză hepatică a fost raportat în proporţii similare, indiferent dacă pacientul avea sau nu boli hepatice preexistente6;
Afectarea hepatică a fost identificată mai frecvent la bărbaţi, la pacienţii vârstnici şi la pacienţi cu indice de masă corporală mare (IMC>30)7, predominând la pacienţii cu formă severă sau critică de COVID-19.
Mecanismele patogenice posibil implicate în afectarea hepatică din COVID-19:
SARS-CoV-2 poate avea acţiune citotoxică directă asupra ficatului, fie prin replicarea virală în hepatocite/colangiocite, fie prin inducerea necrozei sau apoptozei celulare. Argumentele în favoarea acestei ipoteze sunt: hepatocitele şi colangiocitele posedă receptori specifici pentru SARS-CoV-2 (receptorii enzimei angiotensinei 2 – ACE2); afectarea hepatică este prezentă încă de la internare, înainte de administrarea unui tratament hepatotoxic; în 68% dintre probele de biopsie hepatică recoltate post-mortem de la pacienţi cu COVID-19 s-a detectat SARS-CoV-2;
Sindromul de răspuns inflamator sistemic din COVID-19 poate antrena o reacţie hepatică nespecifică, instalată în a 2-a săptămână de boală, în paralel cu „furtuna de citokine”;
Exacerbarea unei afecţiuni hepatice preexistente, cum ar fi: infecţia cronică cu VHB sau VHC, steatoza/steatohepatita non-alcoolică, steatohepatita alcoolică etc. Tratamentele imunosupresoare (corticosteroizi, tocilizumab) utilizate în COVID-19 pot determina o reactivare a unei infecţii cronice cu VHB;
Hepatotoxicitatea medicamentelor utilizate în COVID-19 şi interacţiunile medicamentoase care pot conduce la cumularea sau potenţarea hepatotoxicităţii;
Hipoxia, şocul şi insuficienţa multiplă de organ din formele critice de COVID-19.
Afectarea hepatică în COVID-19 - diagnostic şi evaluare:
Citoliza hepatică apare de obicei în a 2-a săptămână de evoluţie a
COVID-19 şi este deseori prezentă încă de la internare.
Pacienţii nu prezintă simptome clinice specifice.
Biologic: creşterea valorilor ALT şi AST este frecvent întâlnită în
COVID-19 (14-76% dintre cazurile spitalizate), în timp ce creşterea valorilor bilirubinei este mult mai rar raportată (10% dintre cazurile spitalizate). Creşterea valorilor GGT este raportată în jumătate dintre cazuri, în timp ce valorile fosfatazei alcaline sunt de obicei normale9.
Citoliza hepatică poate persista o perioadă lungă de timp, astfel încât deseori la externare pacienţii prezintă încă valori crescute ale ALT şi AST.
Implicaţiile clinice ale afectării hepatice din COVID-19 sunt variabile, motiv pentru care se recomandă monitorizarea pe termen lung post-COVID-19 a pacienţilor care au avut afectare hepatică, pentru a documenta evoluţia ulterioară a acesteia.
De exemplu, s-a observat că pacienţii cu obezitate şi NAFLD au avut un risc mai mare de evoluţie către o formă severă de COVID-19 şi au prezentat o excreţie virală prelungită10.
De aceea, se consideră că monitorizarea şi tratarea tulburărilor metabolice pot reduce riscul de evoluţie nefavorabilă a COVID-1910.
Abordarea pacienţilor cu COVID-19 care prezintă afectare hepatică
Este foarte importantă identificarea cauzei/cauzelor afectării hepatice:
Hepatotoxicitatea tratamentului administrat în COVID-19 şi interacţiunile medicamentoase;
Screening pentru prezenţa unei hepatite virale (infecţie cu HBV, VHC, VHD, HEV, HAV etc.);
Exacerbarea bolii hepatice preexistente care poate nu era cunoscută (NAFLD, boală hepatică asociată consumului de alcool, boală hepatică autoimună, hepatite cronice virale etc.);
Citotoxicitatea hepatică a SARS-CoV-2;
Inflamaţia sistemică din cadrul
COVID-19 (PCR, IL-6, feritina).
Principalele măsuri care pot fi adoptate la pacientul cu citoliză hepatică în COVID-19 sunt:
Prevenirea prin vaccinare a infectării cu SARS-CoV-2 la pacienţii cu boli hepatice preexistente;
Limitarea utilizării medicamentelor cu potenţial hepatotoxic la pacienţii cu boli hepatice subiacente;
Utilizarea medicamentelor cu efect hepatoprotector dovedit în studii clinice la pacienţii cu afectare hepatică (citoliză hepatică) asociată
COVID-19;
La pacienţii cu factori de risc pentru hepatocitoliză (obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat tip 2, dislipidemie) se va lua în considerare administrarea de medicamente hepatoprotectoare;
Tratamentul hepatoprotector trebuie iniţiat precoce, imediat după decelarea citolizei hepatice;
Evitarea utilizării suplimentelor alimentare în locul medicamentelor hepatoprotectoare, deoarece suplimentele alimentare nu sunt evaluate prin studii clinice randomizate, ele putând avea uneori chiar potenţial hepatotoxic cu afectarea suplimentară a funcţiei hepatice;
La pacienţii cu leziuni hepatice induse medicamentos se recomandă: întreruperea tratamentului toxic hepatic sau reducerea dozelor de medicamente hepatotoxice şi administrarea de medicamente hepatoprotectoare;
Pentru pacienţii cu boli hepatice cronice subiacente (hepatită cronică VHB sau VHC) este important să se continue tratamentul antiviral al acestora, în special la cei care necesită corticoterapie asociată sau nu cu terapie imunomodulatoare (tocilizumab);
Pacienţii cu afectare hepatică asociată COVID-19 trebuie să fie monitorizaţi după externare la 1- 3 sau 6 luni, în funcţie de evoluţia pacientului, cu continuarea tratamentului medicamentos hepatoprotector şi evitarea hepatotoxicelor, inclusiv a alcoolului.
Scopul tratamentului hepatoprotector este reprezentat de ameliorarea funcţiei hepatice, normalizarea valorilor ALT/AST, rezoluţia leziunilor histologice cu diminuarea riscului de evoluţie spre forme severe.
Recomandările sunt de a utiliza medicamente cu efecte antioxidante şi antiapoptotice dovedite (fosfolipide esenţiale, vitamina E etc.),de stabilizare şi protecţie a membranei hepatocitare (fosfolipide esenţiale, silimarină etc.) şi cu efect antifibrotic (silibinum, fosfolipide esenţiale etc.).
Aceste medicamente si-au dovedit în numeroase studii clinice eficacitatea pe termen lung în ameliorarea funcţiei hepatice, normalizarea valorilor ALT/AST, diminuarea progresiei leziunilor hepatice, susţinerea regenerării hepatice şi diminuarea riscului de evoluţie către forme severe de boală.
Acest material a fost dezvoltat în cadrul Consiliului Consultativ al experţilor organizat în data de 20 mai 2021, cu sprijinul companiei Sanofi.
EXPERŢI:
Profesor Dr. Victoria Aramă – UMF „Carol Davila”, Bucureşti
Profesor Dr. Anca Georgescu – UMF „George Emil Palade”, Târgu Mureş
Profesor Dr. Egidia Gabriela Miftode – UMF „Grigore T. Popa”, Iaşi
Profesor Dr. Mihaela Cătălina Luca – UMF „Grigore T. Popa”, Iaşi
Conferenţiar Dr. Mihaela Lupşe – UMF „Iuliu Haţieganu,” Cluj-Napoca
Conferenţiar Dr. Simin Florescu – UMF „Carol Davila”, Bucureşti
Şef lucrări Dr. Virgil Musta – UMF „Victor Babeş”, Timişoara
Această scrisoare metodologică are acordul Societăţii Naţionale Române de Boli Infecţioase.
Referinţe
https://covid19.who.int/region/euro/country/ro
Guan WJ, Hu Y, et al. Clinical characteristics of 2019 novel coronavirus infection in China. N Engl J Med 2020; published online Feb 28 DOI:10.1056/NEJMoa2002032
Fan Z, Chen L et al. Clinical features of COVID-19-Related liver damage. Clin Gastroenterol Hepatol 2020 Apr 10: doi: 10.1016/j.cgh.2020.04.002
Cai Q, Huang D et al. Characteristics of Liver tests in COVID-19 Patients. J Hepatol 2020 Apr 13:doi.org/10.1016/j.jhep.2020.04.006
Marjot T, Webb GJ, Barritt AS 4th, Moon AM, Stamataki Z, Wong VW, Barnes E. COVID-19 and liver disease: mechanistic and clinical perspectives. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2021 Mar 10:1–17
Cichoż-Lach H, Michalak A. Liver injury in the era of COVID-19. World J Gastroenterol. 2021 Feb 7;27(5):377-390
An YW, Song S, Li WX, et al. Liver function recovery of COVID-19 patients after discharge, a follow-up study. Int J Med Sci. 2021;18(1):176-186
e-WGN Vol. 25, Issue 2, Special Edition: COVID-19 in the World of Gastroenterology
Portincasa P, Krawczyk M, Smyk W, Lammert F, Di Ciaula A. COVID-19 and non-alcoholic fatty liver disease: Two intersecting pandemics. Eur J Clin Invest. 2020 Oct;50(10):e13338. doi: 10.1111/eci.13338. Epub 2020 Aug 26
Cai Q, Huang D, Yu H, Zhu Z, Xia Z, Su Y, et al. COVID-19: Abnormal liver function tests. J. Hepatol. 2020;73(3):566-74
Elhence A, Vaishnav M, Biswas S, Chauhan A, Anand A, Shalimaret al. Coronavirus Disease-2019 (COVID-19) and the Liver. J Clin Transl Hepatol. 2021;9(2):247-25
L. Li, S. Li, M. Xu, L. Li, S. Li, M. Xu, et al. Risk factors related to hepatic injury in patients with corona virus disease 2019 medRxiv (2020)
Li X et al. Severe COVID-19 patients with liver injury: a seven-case series. European Review for Medical and Pharmacological Sciences, Jul 2020, 24(14):7855-7860
Wong YJ, Tan M, Zheng Q, et al. A systematic review and meta-analysis of the COVID-19 associated liver injury [published online ahead of print, 2020 Aug 31].
Ann Hepatol. 2020;S1665-2681(20)30161-7.
https://doi.org/10.1016/j.aohep.2020.08.064
Li Y, Xiao SY. Hepatic involvement in COVID-19 patients: pathology, pathogenesis, and clinical implications. J Med Virol. 2020
Sahu T, Mehta A, Ratre YK, Jaiswal A, Vishvakarma NK, Bhaskar LVKS, Verma HK. Current understanding of the impact of COVID-19 on gastrointestinal disease: Challenges and openings. World J Gastroenterol. 2021 Feb 14;27(6):449-469